În numele copiilor săraci și al bătrânilor singuri, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul (ÎPS) Irineu🕆, a accesat și obținut milioane de euro din fonduri europene prin Arhiepiscopia Craiovei. Însă, în urma unei anchete a procurorilor anticorupție începută în 2014, a reieșit că șeful Bisericii Ortodoxe Române pe zona Olteniei a manipulat procedurile de achiziție, a dat bani către societăți deținute sau controlate de camarila sa, a transferat ilegal sume și a cumpărat influență. Cu alte cuvinte, a comis mai multe infracțiuni. Nu o spunem noi, ci asta a constatat DNA și instanța judecătorească. Dar Irineu🕆 a scăpat de rigorile legii. Nu prin grație Divină, ci lumească. Dosarul a fost lungit de procurori atât de mult până când faptele s-au prescris. Poate la Judecata de Apoi toți vinovații își vor primi pedepsele după măsura faptelor.
Înfiorător este faptul că Popa Ion Irineu🕆 a început să comită fapte de corupție aproape imediat după ce a fost ales ca Mitropolit al Olteniei (8 iulie 2008), ceea ce înseamnă că agenda acestuia a fost, de la bun început, orientată spre câștig. Corupția este incompatibilă cu valorile morale promovate de Biserica Ortodoxă Română (BOR), cu demnitatea de ierarh și, evident, cu legea.
La 9 ani de la începerea anchetei, procurorul DNA a emis Ordonanță de neurmărire/netrimitere în judecată. Motivul: prescrierea faptelor. Decizia nu l-a mulțumit, însă, pe mitropolit. Acesta a contestat-o la procurorul-șef, solicitând ca încadrarea să fie alta. Acțiunea nu i-a fost admisă. Mitropolitul Irineu🕆 a mers mai departe, în instanță, căreia i-a solicitat să schimbe litera de lege în baza căreia procurorul a închis dosarul, anume din ”prescripție” în ”fapta nu există”. Plângerea s-a judecat la Curtea de Apel Craiova, iar magistrații i-au respins-o ca nefondată. Faptele au existat!
Din motivarea hotărârii (Încheierea nr. 103 din 04.11.2024, pronunțată de Secția penală și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Craiova, în dosarul penal nr. 755/54/2024), rezultă că ÎPS Irineu🕆 și acoliții lui s-au folosit în mod abject de Biserică, de copiii săraci și de bătrânii singuri, pentru a convinge Uniunea Europeană să aloce finanțări pentru înființarea unor centre sociale. În realitate, proiectele finanțate de UE pentru Mitropolia Olteniei – Arhiepiscopia Craiova au fost doar pretext pentru îmbogățirea lui și a apropiaților.
Imoral, sinistru, anticreștin, ilegal…
Lecturarea acestui document dă fiori reci și poate să spulbere definitiv încrederea pe care un creștin obișnuit o are în marile fețe bisericești, deci inclusiv în Biserica Ortodoxă Română, cel mai mare și mai important cult religios din România.
Dar, să începem cu începutul. Înaltpreasfințitul Irineu🕆 a fost acuzat de anchetatori de comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-intenție de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
În luare deciziei de respingere a cererii mitropolitului Olteniei, judecătorul de cameră preliminară a apreciat relevante considerentele avute în vedere de procurorul de caz şi de procurorul ierarhic superior acestuia, pe care le redăm întocmai, cu precizarea că unele date din conținutul motivării au fost anonimizate de instanță și apar cu simbolul #.
Astfel, s-a reținut că „în susţinerea cererilor de finanţări nerambursabile aferente proiectelor au fost depuse documente şi declaraţii apreciate în formularea acuzaţiei ca fiind inexacte, în sensul în care ar exprima în cuprinsul lor, contrar realităţii, împrejurări «ajustate», încât să nu descalifice beneficiarul din iniţiativa de a obţine fonduri europene”.
Totodată, „procedurile de achiziţie s-ar fi efectuat doar în mod formal şi disimulat, în scopul de a crea aparenţa desfăşurării unui proces independent şi obiectiv de atribuire a contractelor, în realitate întregul demers fiind manipulat şi decis de Popa Ion (n.r. Irineu) şi Profeanu Virgil (n.r. vechi partener de afaceri), conform intereselor comune, respectiv atribuirea contractelor şi virarea sumelor de bani obţinute cu titlu de fonduri nerambursabile către societăţile deţinute sau controlate de Profeanu Virgil, fiind astfel încălcate, în mod flagrant, instrucţiunile şi normele privind atribuirea contractelor plătite din fonduri europene”.
Proiectele pentru care procurorul a reținut că s-au comis „acte materiale ce intră în conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 18 indice 1 din Legea nr. 78/2000”, șapte la număr, au fost pentru: „Reabilitare, amenajare, etajare şi schimbare destinație, din casă parohială în centru social – cod SMIS 20916” (valoare 3.321.222,42 lei); „Centru social multifunctional Best – Life pentru copii dezavantajati social – cod SMIS 15092” (valoare 3.645.075,45 lei); ”Acces social – reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea centrului social de zi pentru persoane vârstnice Mitropolit Firmilian – cod SMIS 4602” (valoare 3.606.748,47 lei); ”Centru social multifuncțional în […]”; ”Centru social multifuncțional în Târgu Jiu, […]”, ”Centru social pentru persoane vârstnice Renaşterea: reabilitare, modernizare, mansardare pod existent și dotare – cod SMIS 21002” (mansardare 3.952.580,74 lei) şi ”Consolidare, restaurare si refunctionalizare cu valorificare patrimoniu cultural – imobil str. Brestei, nr. 24, Craiova – cod SMIS 3774” (valoare 16.542.019,92 lei).
Important de subliniat este că magistrații au arătat că „procurorul de caz a reținut că a fost împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, pronunţând soluţia de clasare numai după ce a constatat că fapta imputată petentului (n. red. Mitropolitului Irineu) există, este prevăzută de legea penală şi a fost săvârşită de acesta cu vinovăţia cerută de lege, însă, raportat la aspectele statuate prin deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, în privinţa lor a intervenit prescripţia generală a răspunderii penale”.
În esenţă, procurorul de caz a constatat că, la datele de 29.07.2008, 10.02.2009, 07.05.2010, 07.05.2010, 26.05.2010, 27.05.2010 și 07.06.2010, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia – Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional au fost înregistrate cereri de finanțare formulate de Arhiepiscopia Craiovei, prin care solicita acordarea de finanțări nerambursabile în vederea implementării unor proiecte pentru sprijinirea copiilor dezavantajați, aflați în situații de risc, în vederea integrării sociale și creșterii calității vieții acestora, pentru servicii sociale educaționale, servicii pentru persoane vârstnice, precum și pentru restaurarea, reabilitarea și consolidarea unei biserici monument istoric.
„(…) Pe parcursul întregului proces de atribuire a contractului nu a fost respectată regula nediscriminării şi tratamentului egal, regulă ce implica asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale, selecția candidaților trebuind să se facă pe bază de criterii obiective, astfel încât oricare dintre operatorii economici participanți la procedură să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți. O altă regulă ce nu a fost respectată pe parcursul procesului de atribuire a contractului era eficiența utilizării fondurilor, regulă ce presupunea aplicarea procedurilor de atribuire competiționale și utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obținerii raportului optim între calitate şi preţ. Nerespectarea acestor Instrucțiuni atrăgea neeligibilitatea cheltuielilor aferente achiziției”, au mai arătat magistrații în motivarea deciziei.
Altfel spus, în implementarea proiectelor respective, au fost atribuite contracte unor entități controlate sau aflate sub influența mitropolitului Irineu, așa cum procurorul de caz a reținut:
„Procedurile de achiziţie s-ar fi efectuat doar în mod formal şi disimulat, în scopul de a crea aparenţa desfăşurării unui proces independent şi obiectiv de atribuire a contractelor, în realitate întregul demers fiind manipulat şi decis de Popa Ion (n.r. petentul Irineu) şi Profeanu Virgil, conform intereselor comune, respectiv atribuirea contractelor şi virarea sumelor de bani obţinute cu titlu de fonduri nerambursabile către societăţile deţinute sau controlate de Profeanu Virgil, fiind astfel încălcate, în mod flagrant, Instrucţiunile şi normele privind atribuirea contractelor plătite din fonduri europene”.
Luarea de mită
În ceea ce priveşte infracțiunea de luare de mită, procurorul de caz a reținut că, în cazul unui număr de șase contracte, persoane juridice controlate de omul de afaceri implicat în dosar, în speță Virgil Profeanu, proprietarul VP Holding, au virat sume de bani în contul unor persoane juridice controlate de mitropolitul Irineu în schimbul unor produse și servicii a căror realizare a rămas fictivă (nu a fost niciodată îndeplinită).
Judecătorul de Cameră preliminară a arătat că: „În privința celor şase contracte sus menționate, care ar fi avut ca unic scop remiterea unor sume de bani cu titlu de mită, s-a constatat aceeaşi situaţie, respectiv existenţa mai multor elemente suspecte rezultate în urma materialului probator administrat în cauză, astfel:
-
societăţile beneficiare ale sumelor de bani virate din conturile persoanelor juridice controlate de Profeanu Virgil sunt asociate cu persoana petentului Popa Ion Irineu (situaţie care rezultă din analiza înscrisurilor);
-
prestaţiile menţionate în contractele respective, care ar masca sumele remise cu titlu de mită, au un caracter îndoielnic, existând mai multe indicii de fictivitate (societăţile prestatoare nu aveau personal specializat, reprezentanţii legali au admis cu ocazia audierilor că nu aveau posibilitatea prestării serviciilor facturate etc.);
-
obiectele unora dintre contracte nu au fost executate timp de trei ani, iar cu toate acestea preţul lor a fost achitat;
-
în toată această perioadă nu au fost efectuate demersuri din partea beneficiarului contractului (n.r. Profeanu Virgil) pentru executarea contractului: scopul acestor acte ar fi fost exclusiv remiterea sumelor de bani cu titlu de mită.
Și în privinţa infracţiunii de luarea de mită s-a apreciat că, în raport cu aspectele statuate prin deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, a intervenit prescripţia generală a răspunderii penale.
Fals în înscrisuri sub semnătură privată
În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, vizând înscrisurile utilizate pentru obținerea finanţării, ”s-a constatat de către procuror că s-a împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale”.
Vizată a fost și angajarea fiicei directoarei ADR SV Oltenia, Marilena Bogheanu
Procurorii DNA s-au sesizat din oficiu, în data de 8 octombrie 2014, și cu privire la faptul că, ”în schimbul angajării de către reprezentantul legal al Arhiepiscopiei Craiovei, petentul #### ### (n.r. Popa Ion), a fiicei directorului Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia, în perioada 2012 – 2013, în cadrul societăților comerciale: ########## ########## S.R.L. și #### ###### S.R.L., directorul acestei agenții ar fi asigurat efectuarea unor verificări relaxate asupra proiectelor depuse spre finanțare de beneficiarul Arhiepiscopia Craiovei”. ”Procurorul a constatat că cercetările nu au demonstrat că fiica directorului Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia ar fi fost angajată în scopul ca proiectele depuse spre finanțare de către Arhiepiscopia Craiovei să aibă parte de o verificare relaxată în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud – Vest”.
Suveniruri fictive pentru CJ Dolj
Magistrații Curții de Apel Craiova au mai arătat că, în procesul – verbal de sesizare din oficiu din data de 08.10.2014, în anul 2013, Mitropolia Olteniei ar fi emis facturi către mai multe unități subordonate Consiliului Județean Dolj, prin care ar fi fost facturate produse (suveniruri) care nu s-ar fi livrat în mod real. Și în acest caz, ca și în celelalte, ”de la data pretinsă a comiterii acesteia și până în prezent, a trecut un interval mai mare de timp de 8 ani, fiind astfel împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale”.
Arhiepiscopia ar fi virat 1 milion de lei Fundației ”Buna Vestire” în baza unui contract fals
În 2015, DNA a extins urmărirea penală, in rem, pentru că, în baza contractului nr. 1572/03.07.2013, Arhiepiscopia Craiovei ar fi transferat către Fundația Buna Vestire, din Olt, suma de 1 milion lei, provenită din fonduri europene, în temeiul unui contract fals. ”Buna Vestire” este condusă de măicuța Miriam Link, despre care se spune că ar fi „țiitoarea” lui ÎPS Irineu. Aceasta ar fi beneficiar de multe fonduri publice, inclusiv europene, dar și de protecția unor politicieni ultracunoscuți, precum Paul Stănescu. Însă, din nou, ”s-a reținut de procuror că, în raport de data comiterii acestor pretinse infracțiuni – iulie 2013, s-a împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale”, a arătat judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova.
Cumpărare de influență pentru falsificarea unor documente
Procurorii au constatat, de asemenea, că în timpul derulării de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație a unui control inopinat în iulie 2015, în legătură cu proiectul finanțat din fonduri europene având ca beneficiar Arhiepiscopia Craiovei, ”reprezentantul legal al acesteia din urmă, petentul Popa Ion Irineu, ar fi remis sume de bani directorului Direcției Constatare și Stabilire Nereguli din cadrul M.D.R.A.P. pentru ca acesta din urmă să-și exercite influența în vederea prelungirii duratei controlului, astfel ca Popa Ion Irineu să aibă răgazul necesar pentru falsificarea unor documente ce-i fuseseră solicitate de către echipa de control”. Dar, procurorul a constatat că s-a împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale de 8 ani.
Faptele care au existat!
ÎPS Irineu nu s-a mulțumit doar cu prescrierea faptelor anchetate (majoritatea dovedite cu înscrisuri) și a cerut ”ștergerea” lor cu totul, prin cererea înaintată magistraților. Magistratul de camera preliminară a emis următoarele concluzii:
„Raportat la probatoriul administrat în cauză, judecătorul de cameră preliminară reţine că, în cauză, au existat, incontestabil, materializări ale unui comportament ce nu poate fi catalogat ca infracţional decât în parte, atâta vreme cât s-a dovedit că verbum regens al infracţiunilor imputate petentului Popa Ion Irineu există şi, respectiv, se suprapune (dar s-a împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale) sau nu, la nivel teoretic, peste acţiunile concrete desfăşurate.
Prin urmare, critica privind inexistenţa unor fapte în materialitatea lor nu poate fi primită, întrucât acţiunile imputate petentului Popa Ion Irineu există ca şi modificări în realitatea obiectivă, însă, pentru motivele arătate, nu se suprapun tiparului abstract prevăzut de normele de incriminare, ori, pentru cele care se suprapun s-a împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale.
(…) Plângerea formulată de petentul Popa Ion Irineu?, prin apărător ales, avocat Marinescu Radu, vizează, pe de o parte, inexistenţa unei fapte care să aibă corespondent în acuzaţiile formulate în cauză şi, pe de altă parte, caracterul total licit al acesteia.
Judecătorul de cameră preliminară reţine că solicitarea petentului Popa Ion Irineu, făcută prin apărător ales, avocat Marinescu Radu, de a se dispune clasarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală (fapta nu există) este neîntemeiată, întrucât nu se poate reţine inexistența conduitei descrise de verbum regens al infracţiunilor imputate acestuia, pentru a fi în prezenţa cazului prevăzut de dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. (…)
Ca atare, judecătorul de cameră preliminară constată că acuzaţia adusă petentului are un corespondent în realitatea obiectivă, acţiunile acestuia, care se circumscriu învinuirii analizate, fiind suficiente pentru a susţine existenţa unor fapte în sensul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. (…)”, se arată în concluziile magistratului
Ce rămâne în urma acestui dosar?
Rămâne un prejudiciu moral imens: Irineu a obținut bani sub pretextul că îi va ajuta pe copiii dezavantajați social și pe bătrânii aflați în situații dificile, în spatele cărora erau doar simple afaceri.
Rămâne o ruină a unor foste centre sociale, pentru că nu este defel limpede dacă aceste centre mai funcționează. Și avem un exemplu edificator. Acolo unde, cândva, a funcționat Centrul Social „Best Life” (în implementarea proiectului care a finanțat înființarea centrului fiind comise, după cum reiese din documentul instanței, fapte penale!) găsim astăzi o afacere controlată tot de camarila din preajma mitropolitului Irineu. Este vorba de Școala Postliceală „Sfântul Ștefan” din Craiova, condusă de prof. Georgeta Achim, soția omului de taină al mitropolitului Irineu, preotul consilier Daniel George Achim, acesta fiind și beneficiar, prin firma pe care o controlează, a unui mega-contract pe fonduri europene, pentru proiectarea și construirea unui centru de cercetări teologice al Universității din Craiova. Această instituție de învățământ privat funcționează (și colectează sume frumușele de bani de la cursanți) în clădirea unde, cândva, pe bani europeni, fusese înființat și amenajat un centru social pentru copiii dezavantajați.
Se pare că acesta este un tipar pe care mitropolitul Irineu îl aplică în mai toate cazurile: solicită bani de la Uniunea Europeană pentru înființarea de centre sociale sub pretextul că Biserica vrea să-i ajute pe cei năpăstuiți, implementează, după cum s-a văzut, în mod dubios și ilegal proiectele, iar după expirarea termenului de sustenabilitate la care îl obligă Uniunea Europeană, desființează centrele sociale și le transformă în „fabrici de bani”.
Rămâne în urmă un fariseu cocoțat pe o funcție clericală pe care nu o merită. Într-o țară normală, Irineu ar fi fost anchetat la timp, judecat și condamnat pentru faptele penale comise. Într-o Biserică condusă cu adevărat după valorile creștine, Irineu ar fi fost demis din demnitatea de mitropolit al Olteniei și trimis la chilie, în liniștea mânăstirii, să se roage și să-și spele păcatele.
Din păcate, BOR este într-o gravă cădere morală. Patriarhul Daniel nu pare sau nu se vrea capabil să facă ordine în Sinod. Drept urmare, scandalurile în care sunt implicați ierarhi și preoți ai BOR pocnesc ca popcornul în tigaie.
Foarte probabil că Irineu va rămâne în funcția de mitropolit al Olteniei și va continua să-și vadă de afacerile „în numele Domnului”, scoțând la mezat suferința copiilor săraci și bolnavi, a bătrânilor uitați de lume și a tuturor celor nepăstuiți.
Scăpând de judecata lumească, prin, se pare, bunăvoința procurorilor DNA Craiova – fiindcă ei sunt cei care au tras de dosar până la prescriere – n-avem decât să ne gândim la Judecata de Apoi a mitropolitului, unde nimic nu se prescrie.
Se teme Mitropolitul Irineu măcar de ea? Nouă (încă) nu ne-a răspuns…
Despre autor
