
Radu Marinescu / Sursa foto: Facebook
Două instanțe trebuie să se pronunțe în curând în dosare penale ale unor personaje din lumea interlopă, apărate în trecut de avocatul Radu Marinescu, actualul ministru al Justiției.
Unul dintre ele este celebrul dosar „Frăția” – judecat la Tribunalul Timiș, în care sunt trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat mai mulți membri ai clanului interlop din Craiova.
Radu Marinescu a fost avocatul lui Gigi Vadik Zavera (Gigioc), unul dintre lideri.
În dosar apar și alte nume cunoscute, precum Ion Ilie (Ilie Pușcărie), Fănel Trandafir (Cimino), Gigel Roșianu (Roșianu) sau Ștefan Cantemir Mitre (Fane Vitamină).
La cererea lui Marinescu, instanțele din Craiova au anulat mai multe probe din dosar, unele fiind produse de SRI. Altele sunt declarații date de martori în timpul urmăririi penale.
Două dosare disjunse din cel principal, în care numele unor șefi la nivel înalt din Poliție și Justiție apăreau ca legate de „Frăția”, par să fi dispărut fără urmă:
- Dosarul în care apărea numele lui Adrian Glugă – fost șef al DIICOT Craiova, apoi șef al Curții de Apel Craiova, iar din 2014 – judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)
- Dosarul în care apărea numele lui Constantin Nicolescu – fost șef al IPJ Gorj, IPJ Dolj și împuternicit ca adjunct al șefului Poliției Române, ieșit la pensie în 2019
„Frăția” – clanul influent de la Craiova
Gruparea „Frăția” a luat ființă la începutul anilor 2000. Se ocupau inițial cu cămătăria, apoi au adunat acuzații dintre cele mai diverse: de la șantaj, amenințare și sechestrare de persoane, la proxenetism, clonare de carduri și tentativă de omor. În timp, grupul a crescut ca influență și dimensiuni. Are legături cu alte clanuri temute din țară, cu conexiuni în poliție, justiție și politică. În 2009, interlopii au defilat pe străzile Craiovei la înmormântarea lui Caiac, unul dintre lideri, care a fost împușcat de un fost locotenent, în urma unei partide de poker.
Constantin Nicolescu a condus IPJ Dolj circa zece ani (2009-2019), după care a fost împuternicit ca adjunct al șefului IGPR. La scurt timp după instalare, șefii Poliției au chemat nelegal patru ofițeri de la Direcția Operațiuni Speciale (DOS) ca să le verifice anti interceptare birourile, cu patentul și șurubelnița.
În biroul lui Nicolescu, aceștia au descoperit o cameră de filmat și un microfon.
Ulterior, celor patru de la DOS li s-a ridicat certificatul de acces la informații clasificate. Aceștia s-au dus la presă și au reclamat puterea discreționară pe care o are asupra lor DGPI – fostul „doi și un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne. Povestea a apărut într-o anchetă Recorder.
Potrivit DGPI, Nicolescu era interceptat pe mandat de securitate națională, el fiind monitorizat de când era șef al IPJ Dolj.
În noiembrie 2019, Nicolescu a ieșit la pensie, iar despre dosarul său nu s-a mai auzit nimic. Autoritățile nu au răspuns dacă dosarul în care era monitorizat pe siguranță națională este același cu cel disjuns din „Frăția”, în care fostul șef al IPJ Dolj era suspectat de legături cu clanul interlop din Bănie.
Se spune că Nicolescu era „omul” Olguței Vasilescu – primarul Craiovei și un important pol de putere în PSD.
Interesant e că Nicolescu este originar din Dănciulești (Gorj), care este și localitatea natală a șefului cel mare al „Frăției”, Ion Ilie (Pușcărie). Porecla acestuia din urmă vine de la faptul că pe vremuri era subofițer de penitenciar.
S-au dus adevărate lupte de putere până ca dosarul „Frăția” să ajungă în instanță. Inclusiv între doi magistrați: Marin Rogoveanu – prim procuror al Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și Adrian Glugă – fost șef al DIICOT Craiova, al Curții de Apel Craiova, iar acum judecător la ÎCCJ.
Rogoveanu e cel care a avizat rechizitoriul, în care Glugă era acuzat de un martor sub acoperire că a fost corupt de clanul interlop. Liantul era Dorel Petrescu (Măgaru), prieten cu Glugă, dar și cu membri ai „Frăției”.
Glugă s-a intersectat cu dosarul „Frăția” când a ajuns judecător, făcând parte din completul de cameră preliminară care a verificat rechizitoriul aprobat de Rogoveanu. Au fost atunci admise contestațiile inculpaților, iar probe din dosar au fost date la o parte. Au fost înlăturate inclusiv declarații ale unor martori, date în timpul urmăririi penale.
Ulterior, Glugă l-a acuzat pe Rogoveanu că a „scurs” în presă rechizitoriul cu numele său și l-a dat în judecată. Rogoveanu a ripostat și el cu un proces împotriva lui Glugă. Procurorul a acuzat și că s-a încercat otrăvirea lui în contextul în care a întocmit acest dosar. În iulie 2022, a ieșit la pensie.
În iunie 2022, Măgaru a făcut infarct și a murit, la câteva zile după ce se întâlnise pe terasa unui restaurant cu Glugă, o rudă din străinătate și un fost ofițer de informații. Rogoveanu a deschis un dosar de „moarte suspectă”, în care a fost monitorizată înmormântarea lui Măgaru.
Printre cei prezenți, se afla și avocatul Radu Marinescu, cel care a ajuns la finalul lui 2024 ministru al Justiției. De altfel, Marinescu s-a ocupat și de tranșarea între moștenitori a averii lui Măgaru.
Citește articolul integral în PRESShub.