Sursa foto: Facebook/Universitatea din Craiova
O anchetă jurnalistică demarată de Știri Craiova scoate la lumină un presupus caz de abuz de funcție și trafic de influență la vârful Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din Craiova. Acuzațiile grave vizează modul în care un fost decan ar fi asigurat finalizarea studiilor pentru studenți apropiați, exercitând presiuni considerabile asupra cadrelor didactice, cu consecințe severe pentru cei care au refuzat să se conformeze.
Mecanismul influenței: Bilețele cu „recomandări” olografe
Potrivit informațiilor obținute de redacția Știri Craiova, decanul FEAA Nicolae Sichigea din perioada 2016-2019, aparent nestingherit de vreo normă sau reclamație, și-ar fi exercitat autoritatea într-un mod total netransparent. Sistemul ar fi fost simplu și direct: obligarea cadrelor didactice să promoveze „pilele” sale. Un caz concret, petrecut în timpul mandatului său, ilustrează clar acest modus operandi.
Un protejat al decanului ar fi intrat la Master cu taxă, fără a susține examen. Ulterior, acesta ar fi trecut la buget, deși o astfel de încadrare ar fi trebuit să se facă doar în urma unui examen, așa cum au procedat toți ceilalți masteranzi aflați la buget. Concursul de dosare, conform regulamentului, ar fi asigurat doar un loc la taxă.
„Lăsând la o parte anomalia și ilegalitatea de a organiza două tipuri de concurs pentru același program de master (concurs cu examen scris pentru locuri bugetate și concurs de dosar pentru locurile la taxă, decanul n.r.) i-a asigurat protejatului său un loc la taxă fără stres, doar prin depunerea unui simplu dosar, urmând ca în anul 2 de studiu să treacă la buget prin promovarea examenelor cu medii mari”, se arată în documentele obținute de Știri Craiova.
Metoda prin care decanul ar fi controlat promovările era de-a dreptul frapantă: distribuirea de bilețele. Acestea, complet explicite, ar fi conținut numele studentului protejat, data examenului și disciplina vizată. Pentru a sigila „ordinul” și a-i conferi o aparență de oficialitate, decanul își aplica propria semnătură olografă, aceeași semnătură pe care o folosea pe actele oficiale ale facultății.
Recunoaștere la DNA și consecințe pentru „rebeli”
Confruntat la DNA ST Craiova cu unul dintre aceste bilețele, decanul ar fi recunoscut că îi aparține și ar fi admis scopul pentru care a fost scris. Cu toate acestea, el s-a scuzat, susținând că „totuși… ordinul venit cu tot cu semnătură oficială nu era imperativ”.
Cât de „imperativ” era acest ordin o clarifică tot decanul, prin acțiunile sale ulterioare. În cazul în care un cadru didactic ar fi refuzat să se conformeze și studentul vizat nu ar fi reușit să treacă un examen, repercusiunile erau imediate și severe.
Cadrul didactic respectiv ar fi fost înlăturat de la mai multe ore, fără nicio justificare. Mai mult, decanul ar fi asigurat protejatului său dreptul de a susține un examen de mai multe ori decât era permis în mod normal și chiar ar fi solicitat Consiliului FEAA Craiova să desemneze un alt cadru didactic pentru susținerea restanței. Chiar și contestarea notelor, un drept fundamental al studenților, nu l-a ajutat pe studentul în cauză, nota rămânând neschimbată.
Decizia surprinzătoare a DNA Craiova: „Fapta nu există”, în ciuda constatărilor oficiale…
Cazul, aparent simplu și cu dovezi clare – biletele recunoscute de decan, mărturia acestuia privind scopul lor și recunoașterea faptului că nu avea voie să înlăture cadre didactice de la cursuri –, a avut un deznodământ surprinzător: „Fapta nu există!”
Această decizie a fost pronunțată de procurorii DNA ST Craiova, cărora le-a luat nu mai puțin de patru ani pentru a-l chema pe Nicolae Sichigea la audieri și șapte ani pentru a investiga speța.
Ulterior, instanța a decis, într-o motivare fabuloasă, de 40 de pagini, că soluția procurorului de caz, Cosmin Croitoru, este „netemeinică și nelegală”, solicitând reconsiderarea acesteia și extinderea cercetărilor (Încheierea de ședință nr. 334/15.12.2023 – Tribunalul Dolj).
Redăm mai jos fragmente relevante din document:
„Judecătorul de cameră preliminară reţine că soluția dispusă prin Ordonanța nr. 173/P/2018 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA ST Craiova este în parte nelegală și netemeinică, raportat la următoarele argumente: Judecătorul de cameră preliminară reține că, prin ordonanța nr. 173/P/2018 din 29.10.2018 a D.N.A. – S.T. Craiova, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție în formă continuată, prev. de art. 132 din Lg. 78/2000 rap. la art. 297 alin, 1 C.p, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.”.
„Judecătorul reține că urmărirea penală sub acest aspect este incompletă”.
„Toate aceste aspecte constituie argumente suficiente pentru a se concluziona că se impune continuarea urmării penale sub aspectul sesizării de «favorizare» a studentului, respectiv(…)”.
„Totodată, judecătorul mai reține că, în mod nelegal, nu a fost începută urmărirea penală sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000”.
”(…) În consecință, se impune ca în cauză să fie începută urmărirea penală sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000 și să fie analizată această infracțiune prin prisma argumentelor sus expuse, urmând a fi pronunțată o soluție legală și temeinică cu privire la această infracțiune, în raport de probatoriile deja existente la dosar și a probelor noi ce urmează a fi administrate”.
Deși hotărârea instanței era clară, DNA ST Craiova, respectiv procurorul Camelia Raicu, care a preluat cazul în 2024, ar fi efectuat o nouă cercetare în mod superficial, fără a examina probele în mod corespunzător și fără a observa că anumite documente solicitate de instanță lipseau de la dosar, nefiind transmise de către Universitatea din Craiova. Și, din nou, verdictul a fost același: „Fapta NU există”. Instanța urmează să se pronunțe asupra deciziei procurorilor.
Contradicții flagrante: Comisiile de etică confirmă abuzul
Decizia procurorilor este cu atât mai surprinzătoare cu cât atât Comisia de Etică a Universității din Craiova, Comisia de Analiză a Senatului Universității din Craiova, cât și Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU), foruri interne de reglementare, au stabilit că deciziile decanului au fost abuzive, contrare legii și chiar au dus la aplicarea unei sancțiuni. Practic, o serie de documente administrative oficiale au confirmat abuzul de funcție, iar acestea nu au fost contestate, fiind în vigoare chiar și la această dată.
Întrebări fără răspuns și un dublu standard
Acest caz ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care justiția a acționat, precum și la standardele aplicate în sistemul de învățământ superior.
„În acest context, trebuie să informăm public că una dintre atribuțiile decanilor este aceea de a scrie bilețele către cadrele didactice cu numele studenților care trebuie promovați, că altă atribuție este aceea de a înlătura cadrele didactice de la cursuri fără nicio explicație doar pentru că nu s-au subordonat și că rolul acestora este de a asigura promovarea unor studenți pe care aceștia îi consideră mai speciali”, susține un martor.
Așadar, ce ar trebuie să înțelegem? Că pentru unii regulile sunt doar sugestii, în timp ce pentru alții sunt literă de lege?
În orice caz, din păcate pentru instituția de învățământ superior, abuzurile manifestate de fostul decan în exercitarea funcției par că au excedat cu mult realizările în plan instituțional. Și n-au făcut altceva decât să șubrezească încrederea, tot mai anemică, în învățământul universitar din Craiova.
Bilețelul fostului decan FEAA, Nicolae Sichigea, este doar unul dintre abuzurile din mandatul său, abuz ajuns pe rolul unei instanțe.
Rămâne de văzut dacă presiunea publică și documentele oficiale vor duce la o reevaluare a acestui caz și, până la urmă, la restabilirea încrederii în integritatea sistemului universitar și judiciar.
Spunem asta și pentru că, recent, în sala de judecată, avocata lui Sichigea s-a folosit, pentru demonstrarea nevinovăției clientului său, de numele actualului ministru al Justitiei, Radu Marinescu, care, în 2024, a fost audiat ca martor în acest dosar penal.
Ce sens avea să-l invoce? Cumva ca „atenționare” a instanței de judecată? În contextul în care, trebuie menționat, actualul ministru al Justitiei, Radu Marinescu, a fost angajat cadru didactic asociat chiar în mandatul lui Nicolae Sichigea.
Va urma!
Despre autor
