Terenul pentru care Primăria Craiova generează PUZ pentru stabilirea reglementărilor urbanistice.
Primăria Craiova a depus la direcția județeană de mediu prima variantă a planului de „Elaborare documentație P.U.Z. pentru construire capacitate alternativă pentru producere energie termică și electrică – Aleea 1 Șimnic, nr. 82, mun. Craiova, jud. Dolj”, propus în Craiova, pe Str. Aleea 1 Șimnic, şi declanşarea etapei de încadrare pentru obținerea avizului de mediu.
Practic este vorba despre reorganizarea urbanistică a zonei în care se găsesc cele două terenuri, în prezent zonă de parcuri, recreere și turism, pe care municipalitatea aproape că le-a cumpărat (preț de pornire a negocierii – 1,5 milioane euro) de la doi proprietari persoane fizice. Acestea sunt amplasate la o distanta de 9.300 metri liniari față de limita de proprietate a Termocentralei CET II Craiova, în spatele haldei de cărbuni.
Terenurile pentru care Primăria Craiova vrea să genereze documentatia PUZ/PUD au suprafața totală de 29.574 mp și, conform PUG-ului Craiovei, (expirat de ani buni, dar prelungit până când noua variantă va fi finalizată) sunt situate în zona parcuri, recreere, turism și au interdicție de construire până la elaborare unui PUZ.
În prezent, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare și înălțimea maximă a construcțiilor în această zonă nu sunt reglementate.
Noile reglementări propuse de administrația locală
Administrația condusă de primarul Olguța Vasilescu propune ca zona de interes studiată, de circa 31.000 mp, să fie de unități industriale, cu scopul construirii unei centrale cu capacitate alternativă pentru producerea energiei termice și electrice; reglementarea indicilor urbanistici pentru zona de unități industriale; organizarea funcțională a zonei; reabilitarea circulației carosabile existente; extinderea echipării tehnico-edilitară și amenajarea vegetației de aliniament aferentă circulațiilor.
Pentru construcțiile care se încadrează în zona de unități industriale se menționează că pe 20% din suprafața totală a terenului se vor asigura spații verzi.
Municipalitatea propune ca prin reglementarea urbanistică POT să fie 80.00% și CUT 4.00. Regimul maxim de înălțime ar urma să fie P+4Etaje, cu înălțimea maximă de 50 m pentru construcții si 100 m pentru coșurile de evacuare a fumului/gazelor arse.
Centrala alternativă – Șase corpuri de clădire
Conform Memoriului depus la Mediu, construirea centralei cu capacitate alternativa pentru producere energie termica si electrica va fi alcatuită din 6 corpuri:
Corp 1 – Instalație de cogenerare de înaltă eficiență cu motoare termice pe gaz (70MWe+70MWt)
Corp 2 – Instalația pentru producerea energiei termice și energiei electrice în cogenerare de înaltă eficiență, care se va baza pe unități generatoare formate din motor cu ardere internă, generator electric sincron și generator termic de apă caldă.
„Conform cerințelor, centrala va fi echipată cu sapte (7) unități de cogenerare (CHP 10MWt+e/unit) alimentate cu gaz combustibil (gaze naturale). Acestea sunt pregătite (livrate) pentru a putea funcționa cu un amestec de gaz natural și hidrogen de până la 20%”, după cum se specifică în memoriu
Corp 2.1 – Instalație de vârf (100 MWt)pentru producerea energie termice cu cazane pe gaz (CA), care include 4 cazane de apă caldă de 25 MW tip ignitubular și 4 schimbătoare de căldură de separație de 25 MW, precum și pompele de apă ale cazanelor și alte anexe, precum
si 2 cazare de abur de 12t/h (presiunea de regim a aburului: 6 bar);
Corp 3 – Stație de degazare și pompare apă de adaos (DT) – Stația este formată din două degazoare termice cu o capacitate de 100 mc/h pentru apa de adaos termoficare; cinci pompe de adaos cu parametrii de 50 mc/h și 6 bar; schimbătoare de căldură pentru preîncălzirea apei
de adaos cu apă provenită din sistemul de termoficare și din apa degazată;
Corp 4 – Acumulator de căldură (AC) – un rezervor cilindric vertical cu un diametru de 23 de metri și o înălțime de 25 de metri. Volumul brut al acestuia este de 9.500 m³, iar volumul util este de 8.500 m³. „Rațiunea exploatării acumulatorului de căldură constă în funcționarea motoarelor la sarcina maximă, obținând astfel un randament electric maxim și acumularea surplusului de energie termică în raport cu necesitățile orașului. Încărcarea acumulatorului de la cazanele de apă caldă are sens doar în cazul în care motoarele sunt indisponibile și cererea de energie termică a orașului este atât de mică încât se situează sub sarcina min minimă a unui cazan”, conform aceluiași document.
Corp 5 – Stație de pompare agent termic (SP), formată din 4 pompe de apă cu o capacitate de 1000 mc/h – pompe rețea termoficare 11 bar; 2 pompe cu o capacitate de 1000 mc/h 13 bar; pompe apă caldă acumulator; 2 pompe cu o capacitate de 1000 mc/h 6,5 bar – pompe apă rece
acumulator; 2 pompe cu o capacitate de 20 mc/h 3 bar; pompe recirculare acumulator; o instalație de aer comprimat.
Corp 6 – Stație electrică și sistem de control distribuit, care va prelua puterea generată de unitățile CHP pe nivelul de tensiune al generatoarelor (10,5 kV); va alimenta consumatorii interni ai noii centrale pe nivelul de joasă tensiune de 0,4 kV, utilizând transformatoare coborâtoare 10,5/0,4 kV
Totodată, se propun foraje de apa, echipate individual cu pompe de 50 mc/h, 70 mCA, 15 kW, cu convertizor de frecvență. Aceste pompe vor alimenta rezervorul de apă brută, care va fi echipat cu senzori de nivel pentru sesizarea umplerii. Conductele ce urmează a fi instalate în incintă sunt cele pentru gaze naturale, de termoficare, hidranți de exterior, canalizări exterioare, conductă de abur, conducte de aer comprimat etc..
Locurile de parcare ce se vor realiza – nu mai puțin de 2 locuri de parcare la 10 salariați, la care se va adăuga un spor de 10% pentru vizitatori, mașini de intervenție, de aprovizionare. „Locurile de parcare se vor amplasa astfel încât să se poată asigura la sol o suprafață destinată
spațiilor verzi de minimum 20% din suprafața terenului”, conform planului PUZ.
Se propune realizarea unui culoar de vegetație înaltă, cu o lățime de 15 ml în partea de Est a terenului pentru protejarea zonei mixte de locuințe cu dotări complementare și servicii de interes general, situată în partea de vest a zonei studiate, astfel distanța rezultată dintre aceste zone și cea de unități industriale să fie de 25.20 ml, iar distanta rezultata dintre retragerile pentru construire pentru ambele zone va fi de 28.00 ml.
Ce avantaje ecologice susține Primăria Craiova că va avea noua centrală
Primăria arată că noua capacitate va avea emisii mai reduse de CO, NOx și SO comparativ cu cărbunele. Nu vor mai fi emisii de particule fine sau cenușă, iar riscul va fi scăzut pentru contaminarea solului și apei.
Măsuri suplimentare:
· Instalarea de arzătoare cu emisii reduse de NOx (Low-NOx burners).
· Sisteme de cogenerare pentru eficiență energetică sporită.
· Monitorizare continuă a emisiilor cu raportare către autoritățile de mediu.
„Impactul cumulativ al noii centrale propuse din partea de Vest a Termocentralei CET II Craiova va reduce semnificativ poluarea aerului și riscurile ecologice, dar va necesita măsuri stricte de monitorizare pentru a evita suprapunerea efectelor negative asupra mediului și sănătății publice, astfel:
Termocentrala CET II Craiova funcționează pe cărbune, fiind o sursă majoră de emisii de particule, SO și cenușă. Noua centrală pe gaz, planificată în vestul CET II, va produce energie termică și electrică în cogenerare, cu emisii mult mai reduse. Scopul principal este înlocuirea grupurilor vechi pe cărbune cu o soluție mai curată și eficientă”, conform Memoriului.
Administrația Vasilescu vorbește și despre „necesitatea unui sistem integrat de monitorizare a calității aerului în zona CET II și cartierele
adiacente”. Un astfel de sistem este cerut de societatea civilă de ani buni, fără rezultate.
În documentația pentru PUZ, se mai arată că pentru reglementarea circulației carosabile și pietonale din zona studiata prin P.U.Z. ar fi necesar „transferul unei suprafețe de 292,08 m2 (90.53 ml) terenuri din proprietate privată în domeniul proprietății publice pentru
modernizarea tramei stradale din zona studiata prin P.U.Z.”.
După aprobare, Planul Urbanistic Zonal si Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia vor fi folosite la:
eliberarea certificatelor de urbanism și emiterea autorizațiilor de construire pentru obiective din zona ce face obiectul PUZ.
fundamentarea solicitărilor unor fonduri europene sau de la bugetul de stat pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică;
declanșarea procedurilor legale pentru realizarea de investiții ce implică exproprieri pentru cauza de utilitate publică;
respingerea unor solicitări de construire neconforme cu prevederile P.U.Z. și ale regulamentului local de urbanism aferent acestuia;
După avizul dat de factorii locali interesați, Planul Urbanistic Zonal va fi supus aprobării Consiliul Local Craiova. Planul Urbanistic Zonal are termen de valabilitate 10 ani începând cu data aprobării.
Despre autor
