E seară. Craiova strălucește sub miliardele de beculețe, în cel mai frumos târg de Crăciun din sistemul solar, planetar, din toate galaxiile, iar zeci de mii de turiști fac poze instagramabile, plătesc chirii exorbitante, cheltuiesc bani pe produse ultra-umflate la preț și le spun tuturor ce frumoasă e Craiova.
Moș Crăciun își face acrobația de seară și orașul nostru ajunge din nou pe micile și marile ecrane, cu imagini impresionante, spectaculoase. Mamă, ce mișto e ambalată Craiova!
În același oraș, sub umbrela acestor lumini sclipitoare, în apartamente și garsoniere trăiesc nu doar turiști, ci și craioveni care au animale de companie, unii câte unul, alții mai multe.
De ceva vreme, situația lor e incertă, pentru că o primărie care valorifică mai mult o ghirlandă luminoasă decât o viață, a glăsuit, printr-o Hotărâre de Consiliu Local, că nu mai e voie cu mai mult de doi câini sau două pisici într-un apartament.
Iar aceeași primărie, prin glasul celei care o reprezintă, a rezolvat problema celor peste două animale de companie printr-o rece și tristă lipsă de empatie: „Îi dați altcuiva”.
Logica primăriei poate fi oarecum înțeleasă, prin vrăjeala social-democrată care ne promite că pune cetățeanul pe primul loc, că îl protejează etc. Că nu te poți baza pe toți cetățenii, că nu toți înțeleg responsabilitatea îngrijirii, igienei, conviețuirii cu un animal și cu alți vecini, că unele apartamente sunt pestilențiale din cauza animalelor de companie (de fapt, din cauza oamenilor care nu le îngrijesc) etc. De înțeles, așa e. Dar nu sunt atât de multe. Iar primăria, ca să nu se preocupe prea mult când sunt atâtea târguri de organizat și atâția oameni din subordonate de forjat, a ales calea ușoară: de ce să educăm și să facem oamenii să înțeleagă responsabilități când putem să-i ardem la suflet pe toți, fără excepție?
Pentru unii oameni și, deci, și pentru unii craioveni, animalele de companie sunt prietene de nădejde și membri ai familiei. Închipuiți-vă că aveți alături de voi trei astfel de ființe de mulți ani și că sunteți puși în fața situației de fapt: trebuie să alegeți pe cine păstrați și pe cine dați. Pentru că nu există empatie, bineînțeles că nimeni nu se gândește cât de grea este această decizie, iar cei care înțeleg sunt doar cei care sunt într-o astfel de situație. Apoi, cui îl dai? Nu primește oricine atât de ușor un animal nou, nici într-o casă goală, nici într-una cu animale prezente, tocmai pentru a nu le da viața peste cap celorlalte. Și, dacă îl primește, acel animal, care știe, simte și pricepe, va trăi toată viața întrebându-se cu ce a greșit de a fost abandonat.
Pentru că, da, acesta este abandon, iar „îl dați altcuiva” este abandon pentru cei care au animale de companie. Poate că legea – gândită și făcută tot de oameni fără empatie – încadrează abandonul doar dacă lași animalul pe domeniul public, însă ce simte un animal sau omul său nu este încadrat prin lege, deși ar fi bine să fie așa. Animalele nu sunt covoare sau scaune pe care să le dăm altora; sunt ființe și simt.
Acest HCL de la Craiova nu doar că nu ajută cu nimic contextul, ba mai degrabă, creează și mai multă râcă între oameni, ca și cum nu am fi avut destulă. Să nu vă închipuiți că vecinul de sub, care vă urăște doar pentru că existați și pentru că aveți animale de companie, se va codi să sune să vă reclame. Nu se va codi, chiar dacă apartamentul e curat, iar cele trei animale sunt cu adevărat îngrijite. Este o chestiune de finețe umană și legislativă și, din câte se pare, onor primăria nu prea cunoaște aceste detalii care nu se văd, ci mai degrabă se simt. Ei, la Craiova, sunt mai ocupați cu vizualul și cu păcălirea simțurilor și mai puțin cu lucrurile care țin de educație și finețe umană.
Nu putem să nu ne întrebăm: oare doamna Maye Musk, care a lăudat Târgul de Crăciun de la Craiova printr-un share, ce părere ar avea despre acțiunile și vorbele primăriei noastre? Nu de alta, dar doamna Musk iubește foarte mult animalele și, chiar de nu e ea critic de târguri de Crăciun, nouă ne dă impresia că e un om bun care nu și-ar „da altcuiva” câinele sau pisica „în plus” din apartamentul/ele său/sale (căci bănuim că nu are doar unul).
Ce nu a înțeles Primăria Municipiului Craiova și administrația PSD, probabil ca moștenire de la Liviu Dragnea cu anatema dublului său standard, este că modelele nu se iau cu jumătate de măsură, iar măsurile nu se iau cu jumătate de suflet. Dacă tot ne-am apucat să imităm totul și să uniformizăm, poate, cândva, vom ajunge și să împrumutăm nu doar statuile, păpușile și poneii altora, ca să-i călărească ai noștri, ci și atitudinea umană, normală și sănătoasă de a trata celelalte vieți cu aceeași importanță ca pe cele umane.
Pănă atunci, Primăria Craiova rămâne picată la examenul de empatie, dar mai are câteva șanse până la alegerile următoare să demonstreze că s-a maturizat. Chiar așa, câte restanțe le mai permitem?
PS 1: Două examene picate la empatie, dar și la jumătăți de măsură, odată cu perseverența PMC de a bubui, în continuare, artificii pe cerul unui oraș stăpânit și nu administrat.
PS 2: Trei examene picate la empatie, dar și la jumătăți de măsură, odată cu faptul că, nici în 2025, craiovenii care dețin animale de companie nu pot folosi transportul în comun alături de ele.
Despre autor
