Știre: Primarul PSD al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (LOV) a primit titlul de „PRIMARUL ANULUI 2026”, în cadrul galei Congresului Primarilor din România, organizat de Asociația Română pentru Smart City (ARCS). În aparență, o știre banală și, eventual, o nouă „lovitură de imagine” pentru LOV.
Curiozitatea profesională ne-a îndemnat să cercetăm dincolo de cortină. Am făcut-o și am găsit lucruri interesante. Cât de interesante, rămâne să stabiliți.
Fondatorul Asociației Române pentru Smart City – un fost politician PPDD, fost secretar de stat în guvernul Ponta
Asociația Română pentru Smart City (ARSC) a fost fondată în urmă cu aproximativ 10 ani și este cunoscută ca fiind o inițiativă a lui Eduard Dumitrașcu, fost politician PPDD. Amploarea contactelor pe care acesta le are în mediul politic, guvernamental și în comunitatea militarilor rezerviști cu înalte grade în Armată și servicii secrete, ne indică faptul că ARSC nu este un simplu ONG.
În datele publice deschise nu am găsit un CV standard aparținându-i lui Dumitrașcu, așa că am refăcut biografia lui din diferite surse.
Este licențiat în Științe Economice, specializarea Management la Universitatea (privată) Româno-Americană. A urmat un Master în Studii de Securitate și Analiză a Informațiilor la Universitatea din București și este Absolvent al Colegiului Național de Apărare (unde se înscriu cam toți politicienii noștri) și al Institutului Diplomatic Român (care organizează inclusiv cursuri plătite pentru persoanele din mediul privat, interesate de relațiile internaționale).
Dumitrașcu nu a fost dintotdeauna un membru al societății civile. A activat mai întâi în mediul politic, în Partidul Poporului fondat și condus de Dan Diaconescu, (condamnat la închisoare cu executare pentru șantaj) și rejudecat în prezent pentru act sexual cu un minor în formă continuată și folosirea prostituției infantile în formă continuată (după ce prima sentință de condamnare la 8 ani și 4 luni de închisoare a fost desființată).
Dumitrașcu a fost liderul PPDD Buzău, consilier județean și membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Televiziune. În 2014, la câteva zile după ce Dan Diaconescu a anunțat că PPDD îl va susține pe Victor Ponta pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și PPDD a intrat la guvernare alături de PSD, Dumitrașcu a fost numit secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene.
În martie 2015, Dumitrașcu demisionează din funcția de secretar de stat, pe fondul crizei din interiorul PPDD, fără să ofere vreo explicație.
Georgiana Alexandra Dumitrașcu (soția lui Eduard Dumitrașcu) a fost membră în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, mandat început în 2014, după ce soțul a demisionat din CA-ul Societății Române de Televiziune pe motive de incompatibilitate.
La scurt timp după ce își încheie aventura politică de partid, Dumitrașcu înființează Asociația Română pentru Smart City (ARSC), entitatea care a organizat Congresul Primarilor din România, în cadrul căruia a fost premiată Lia Olguța Vasilescu.
Asociația Română pentru Smart City (ARSC) – un pic de China, un pic de Arabia Saudită
Pe site-ul oficial, ARSC se prezintă ca fiind „cea mai amplă rețea din România dedicată transformării comunităților prin inovație, tehnologie și bune practici”: „Ne bucurăm de peste 450 de membri și parteneri activi – instituții publice, companii, universități, experți – uniți de misiunea comună de a construi orașe mai eficiente, conectate și sustenabile”.
Coincidență sau nu, la rubrica „Membri” descoperim Primăria Craiova și Universitatea din Craiova. În urmă cu aproximativ șase ani, ARSC a încercat o colaborare cu Primăria Craiova și Universitatea din Craiova. Astfel, în 2019, la Craiova s-au organizat un workshop în colaborare cu Universitatea din Craiova și o dezbatere publică în cadrul Programului Național Caravana Smart City 2.0 (sub patronajul Ministerului Energiei) în colaborare cu Primăria Craiova.
ARSC și China comunistă
ARSC a inițiat o colaborare cu o entitate din China comunistă, în anul 2019, un proiect care pare să se fi pierdut pe drum.
Conform documentelor ARSC, în primăvara anului 2019, „Asociația Română Pentru Smart City (ARSC) și China National Electric Engineering Co, Ltd. (CNEEC) au semnat acordul de finanțare, prin care vor exista investiții de 500 milioane euro în proiectele smart city din România. Acordul de finanțare prevede investiții în principalele verticale ale industriei – energie, living, mediu și infrastructură, iar scopul principal îl reprezintă susținerea proiectelor Asociației pentru dezvoltarea comunităților creativ-inteligente din România. Acordul are o perioadă de implementare de 10 ani”.
La momentul semnării acordului de finanțare, reprezentanții companiei chineze au avut o întâlnire oficială și cu Ramona Ioana Bruynseels, la acel moment consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul de lucru al primului ministru, funcție ocupată atunci de Viorica Dăncilă. Conform relatărilor din presă, la întâlnirea cu oficialii chinezi, Ramona Ioana Bruynseels a declarat că: „Întâlnirea cu reprezentanţii CNEEC confirmă încă o dată că România este în continuare o destinaţie atractivă pentru investitori, ceea ce, bineînţeles că ne bucură şi ne confirmă că suntem pe drumul cel bun”.
Reamintim și că Ramona Ioana Bruynseels a fost candidată la funcția de Președinte al României din partea Partidului Puterii Umaniste (care și-a propus să preia și să continue promovarea doctrinei „umaniste” a fostului Partid Conservator fondat de turnătorul la Securitate și fostul pușcăriaș Dan Voiculescu. În prezent, Ramona Ioana Bruynseels este parlamentar din partea partidului extremist AUR.
Am identificat câteva chestiuni controversate cu privire la entitatea chineză căreia ARSC, cu sprijinul unor grupuri de interese, inclusiv din zona guvernamentală, încerca să-i deschidă ușa spre economia românească și implicit spre Uniunea Europeană.
China National Electric Engineering Co, Ltd. (CNEEC) este o companie de stat chineză (SOE – state owned entreprise) specializată în inginerie electrică, construcții de infrastructură energetică și proiecte internaționale care a fost fondată în 1979, fiind activă în peste 80 de țări. Ca entitate SOE, compania are legături foarte strânse cu guvernul comunist chinez, cu Partidul Comunist Chinez și, indirect, cu zone decizionale în care sunt implicate serviciile secrete chineze și Armata chineză (Armata de Eliberare a Poporului). Rolul principal al acestei companii este de a promova interesele economice și geopolitice ale Chinei comuniste prin proiecte de infrastructură, în special sub umbrela Belt and Road Initiative (BRI).
CNEEC este o subsidiară a SINOMACH (China National Machinery Industry Corporation), un conglomerat de tip SOE care este supervizat de SASAC (State-owned Assets Supervision and Administration Commission of the State Council), o entitate guvernamentală aflată sub controlul direct al Consiliului de Stat al Chinei comuniste.
Prin această subordonare, CNEEC se află într-o deplină aliniere cu politicile guvernului comunist și ale Partidului Comunist Chinez. Conform legislației statului comunist chinez, entitățile economice de tip SOE, așa cum este și CNEEC, sunt obligate să integreze în managementul lor structuri controlate de Partidul Comunist Chinez pentru a se asigura loialitatea față de politica partidului.
CNEEC joacă un rol important în expansiunea globală a Chinei comuniste prin proiecte de infrastructură integrate BRI (care este o inițiativă geopolitică a Partidului Comunist Chinez). CNEEC implementează proiecte energetice în țări în curs de dezvoltare și promovează interesele Chinei comuniste prin oferirea de împrumuturi bancare (alimentate de bănci chineze) și prin creșterea dependenței economice față de China a țărilor în care CNEEC dezvoltă proiecte și investiții.
CNEEC a fost implicată în diferite scandaluri internaționale: 2016 Ecuador – acuzații privind deficiențe tehnice, întârzieri, afectarea mediului înconjurător și comunităților locale în investițiile operate; 2016 Botswana – critici severe pentru problemele tehnice persistente la centrala electrică construită de companie; 2016 Ecuador – întârzieri semnificative și probleme structurale în implementarea investițiilor; 2020 Zambia – Banca Mondială aplică sancțiuni companiei pentru practici frauduloase în implementarea unei investiții etc.
Pe site-ul oficial al ARSC, în rapoartele de activitate oferite spre consultare publică și în știrile recente, nu am găsit mențiuni despre evoluția și implementarea acordului cu controversata companie chineză. Destul de probabil că proiectul de colaborare a fost abandonat sau, cel puțin, suspendat.
ARSC și Arabia Saudită
Din noiembrie 2023, Președintele ARSC, Eduard Dumitrașcu este membru al „Knowledge Community” a GCF Institute (Global Cybersecurity Forum Institute), care este susținut strategic de Proiectul NEOM.
Ce este Proiectul NEOM? Este punctul nodal al inițiativei economice, sociale și politice a prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman de a transforma țara într-o economie modernă și diversificată. Proiectul presupune construirea „de la zero”, în plin deșert, a unui oraș-stat futurist cu o arhitectură sci-fi, o adevărată oază verde, ecologică și autosustenabilă energetic.
Alături de construirea mega-orașului, Proiectul NEOM mai are și alte componente integrate: Oxagon (complex industrial și port maritim pe energie „verde”), Trojena (complex montan unde se dorește organizarea Jocurilor Olimpice Asiatice de Iarnă din 2029), Sindalah (o mega destinație insulară de lux, cu porturi de agrement și terenuri de golf). Proiectul pare rupt dintr-o fantezie utopică, iar valoarea finanțării totale este de 500 miliarde de dolari.
În planurile inițiale, „eco-orașul” (numit The Line) era proiectat ca un oraș liniar de 170 km lungime, cu clădiri înalte de 500 m, fără autoturisme, cu transport public integrat și cu spațiu de locuit și infrastructură civică și economică pentru 9 milioane de locuitori. Între timp, entuziasmul inițial s-a mai redus și proiectul a fost redimensionat și reorientat spre înființarea de centre de date pentru AI (alimentate cu energie regenerabilă și răcire cu apă de mare), zone industriale alimentate cu hidrogen „verde” și porturi maritime „eco-friendly”.
Proiectul NEOM a fost sever criticat de organizații internaționale pentru apărarea Drepturilor Omului. Astfel, Organizația ALQST pentru Drepturile Omului (ONG din Arabia Saudită), în raportul „The Dark Side of Neom: February 2023 Expropriation, expulsion and prosecution of the region’s inhabitants” (februarie 2023) menționează că „are cunoștință de aproximativ 47 de membri ai tribului Huwaitat care au fost arestați și deținuți, unii chiar din septembrie și octombrie 2022, pentru că au vorbit împotriva sau au opus rezistență pașnică evacuărilor ilegale asociate cu proiectul NEOM. Mulți dintre ei sunt urmăriți penal în temeiul Legii saudite antiteroriste; până în prezent, cel puțin 15 membri ai tribului al-Huwaitat au fost deja condamnați la pedepse cu închisoarea între 15 și un număr extraordinar de 50 de ani, iar cel puțin cinci au fost condamnați la moarte”.
Informațiile sunt prezentate și de postul internațional de radio Deutsche Welle, într-un articol publicat în mai 2023, în care se precizează, citând un raport al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, că persoanele din tribul Howeitat care locuiesc în regiunea destinată orașului (construit de NEOM n.n.) au fost strămutate, iar casele lor au fost demolate fără despăgubiri adecvate. Mai mult, un bărbat din tribul Howeitat a fost ucis, iar condamnările la moarte pentru alți trei membri ai tribului au fost confirmate, în timp ce alți trei au primit pedepse de 50 de ani de închisoare pentru acuzații de terorism”.
În mai 2024, BBC dezvăluia într-un articol că „forțele saudite au primit ordin să ucidă pentru a elibera terenul pentru orașul ecologic”. Informațiile au fost obținute de jurnaliștii BBC de la un colonelul saudit, exilat în Marea Britanie, pentru că nu a acceptat să execute ordinul de golire a zonei de locuitori. Conform declarațiilor fostului colonel saudit, ordinul primit menționa că tribul Huwaitat era alcătuit din „rebeli” și că „oricine continuă să reziste evacuării trebuie ucis, așadar se autoriza utilizarea forței letale împotriva oricui ar fi decis să rămână în casa lui”.
Într-un alt raport din noiembrie 2024, intitulat „Neom: O evaluare a impactului asupra drepturilor omului și a mediului” ALQST pentru Drepturile Omului atenționa asupra unor încălcări pe scară largă a drepturilor muncitorilor implicați în proiect și asupra efectelor devastatoare asupra mediului înconjurător. Totodată, organizația avertiza că planurile extravagante și suprarealiste ale Proiectului NEOM nu fac nimic pentru a rezolva deficiențele evidente din infrastructura mai largă a Arabiei Saudite și dificultățile cu care se confruntă mulți dintre cetățenii saudiți. Organizația notează că „pentru cei 100.000 de muncitori ai săi, cel mai mare proiect de construcții din lume este mai degrabă o distopie”.
În octombrie 2025, „Business & Human Rights Resource Centre” (organizație internațională care monitorizează performanța, practicile și politicile în materie de Drepturi ale Omului la nivelul companiilor) a prezentat public Raportul „Migrant workers powering Saudi Arabia’s energy transition”, în care sunt prezentate acuzații cu privire la dezumanizarea alarmantă a muncitorilor folosiți în Proiectul NEOM.
Acestea sunt zonele întunecate ale Proiectului NEOM unde Președintele ARSC, Eduard Dumitrașcu este implicat în calitate de expert.
DEFNET – preocupările ARSC în domeniile Apărare și Securitate
Conform propriului site, DEFNET se declară a fi „platforma europeană pentru tehnologii dual-use, cercetare, dezvoltare și inovare în apărare și securitate”. Defence Network România (DEFNET) este un proiect dezvoltat de Asociația Română pentru Smart City (ARSC) dedicat tehnologiilor dual-use (cu aplicații civile și militare), cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul apărării și securității. DEFNET se concentrează pe domenii strategice precum industria aero-spațială (drone, UAS), cybersecurity, infrastructură critică, AI, biosecuritate și logistică tactică.
Echipa DEFNET este formată din personaje interesante.
Liviu Codârlă
Prezentat ca fiind „cu o experiență de peste două decenii în domeniul securității naționale și al politicilor publice”, Liviu Codârlă este inginer de profesie, dar a lucrat din 1995 până în 2022 la Direcția Generală a Vămilor. Este un traseist politic, care s-a plimbat prin mai multe partide: Partidul Noua Democrație (fondator 2002-2003), Partidul România Mare (2003-2007), Partidul Democrat Liberal (2007-2011), Partidul Poporului Dan Diaconescu (2012-2013), UNPR (2013-2016) și PSD (2016). A fost ales deputat pe listele PRM, în 2004, apoi pe listele PPDD, în 2012, dar a părăsit partidul lui Diaconescu înainte să-și termine mandatul de parlamentar.
Probabil că „expertiza” pe care o oferă în DEFNET este legată de calitatea pe care avut-o, ca parlamentar, de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informații.
Corneliu Postu
Prima prezență militară în DEFNET este generalul-locotenent (r.) Corneliu Postu care „a îndeplinit funcția de director al Statului Major al Apărării din luna noiembrie 2017 până la 26 februarie 2024 când a trecut in rezervă după 37 de ani de activitate ca ofițer și 45 de ani de port al ținutei militare. În prezent este membru al Colegiului DEFNET – Defence Network România, unde contribuie la direcțiile strategice ale platformei prin expertiză în apărare și reziliență națională”.
Dacă ne gândim că DEFNET își propune să interacționeze și cu „SAFE (Security Action for Europe) și instrumentele europene dedicate industriei de apărare, cu viitoarele programe UE pentru defence, dual-use, R&D, infrastructuri critice și reziliență”, adică cu zone de unde vor curge sume foarte mari de bani pentru industria de apărare și serviciile de informații, putem înțelege interesul domnului general-locotenent (r.) pentru activitatea DEFNET.
Cătălin Mihalache
A doua prezență militară în DEFNET este generalul de brigadă (r.) Cătălin Mihalche care a activat în vestita și controversata DGIA (Direcția Generală de Informații a Apărării – serviciul de informații al Armatei), unde a deținut inclusiv poziții de conducere strategică. Totodată, a fost implicat în activitatea diplomatică (fiind atașat militar în SUA, Maroc și Tunisia), precum și în operațiuni pe teatre de război (Angola, Kosovo, Afganistan, Irak).
În cunoscuta tradiție a păstrării unui tonus bun și după trecerea în rezervă, răspândită în rândul ofițerilor de informații români, generalul de brigadă (r.) a înființat și conduce și o mică afacere în domeniu. Este vorba de „Black Sea Strategies”, companie de consultanță în domeniul apărării, cyber-security și infrastructură critică. Presupunem că și domnul general de brigadă (r.) are, în DEFNET, interese asemănătoare general-locotenentului (r.) Corneliu Postu.
În acest context, e necesar să luăm act de un „disclaimer” publicat pe platforma DEFNET, cităm: „Nu suntem o entitate guvernamentală sau militară. DEFNET.RO este un cadru civil, profesional și deschis, axat pe securitate prin tehnologie, colaborare și inovație cu aplicabilitate dublă (dual-use)”.
ARSC și banii
Asociația Română pentru Smart City (ARSC) dezvoltă relații foarte productive cu diferite entități ale administrației publice – Guvern, Parlament, primării și consilii locale –, precum și cu diferite instituții de învățământ superior, companii și organizații neguvernamentale.
Site-ul ARSC nu oferă suficiente informații privind sursele financiare care asigură funcționarea asociației. În consecință, am interogat platforma SICAP și am obținut următoarele informații.
Conform SICAP, în perioada 2017-2025, Asociației Române pentru Smart City (și Mobilitate – în varianta inițială a denumirii), i-au fost atribuite 41 de contracte în valoare totală de 3.548.513 lei (709.702 euro).
Contractele cu cea mai mare valoare au fost atribuite către ARSC în 2024 (9 contracte în valoare totală de 798.650 lei) și în 2025 (9 contracte în valoare totală de 1.635.095 lei).
Conform SICAP, primele trei entități cu care ARSC a semnat cele mai importante contracte în ultimile 12 luni sunt: Primăria Orașului Voluntari, condusă de controversatul primar Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea (4 contracte de achiziții directe în valoare de 1.000.000 lei / aproximativ 200.000 euro), Primăria Municipiului Brașov, condusă de controversatul primar George Scripcaru (2 contracte de achiziții directe în valoare de 540.000 lei / aproximativ 100.000 euro) și Administrația Străzilor București (1 contract de achiziții directe în valoare de 266.500 lei / aproximativ 53.000 euro).
ARSC este prezentă și în zona finanțărilor europene. Astfel, începând cu toamna anului 2023, „Primăria Sectorului 6 din București și Asociația Română pentru Smart City (ARSC) au demarat implementarea proiectului „Planificare Strategică pentru Transformare Digitală și Energie Verde”, cod SMIS 155741. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Valoarea totală a proiectului este de 3.653.288,40 lei (aproximativ 730.657 euro), din care 3.580.222,63 lei (aproximativ 716.000 euro) reprezintă valoarea cofinanțării Uniunii Europene”. De remarcat că, în 2023, primarul Sectorului 6 București era liberalul Ciprian Ciucu, actualul Primar General al Capitalei.
ARSC a dezvoltat diferite proiecte („clone”) specializate în diferite domenii prin intermediul cărora își promovează interesele. Dintre acestea amintim: Smart Finance (Serviciul de Accesare a Finanțărilor pentru Autorități Locale), GreenXchange-GX (platformă inovatoare de tranzacționare a creditelor voluntare de carbon), Centrul pentru Incluziune Digitală (Program de dezvoltare a competențelor digitale), Caravana Smart City (promovarea conceptului de comunitate inteligentă), Premiile SmartCity Industry etc.
Altfel spus, deși este vorba de o organizație neguvernamentală, ARSC funcționează ca o adevărată corporație în domeniul consultanței și dezvoltării comunitare.
ARSC sau despre cum s-a reinventat un fost politician PPDD
Credem că povestea ARSC este încă la început, deși au trecut ceva ani de la înființarea acestei asociații. Mai credem și că, pe măsură ce ARSC va deveni mai vizibilă și mai prosperă, vor apărea noi întrebări, dar vor fi găsite și destule răspunsuri despre cine a proclamat-o „Primarul Anului 2026”,â pe Lia Olguța Vasilescu.
***
La Gala Smart City Industry Awards, Ediția a 9-a, desfășurată în 2025, titlul de Primarul Anului (Mayor of the Year) a fost acordat lui Daniel Băluță, Primarul Sectorului 4 din București.
Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, a fost desemnată „Primarul Anului 2024” în cadrul Galei Smart City Industry Awards, ediția a 8-a.
„Primarul anului 2023” la Gala Smart City Industry Awards, Ediția a 7-a, a fost Ciprian Ciucu, Primarul Sectorului 6.
Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău, a fost desemnat „Primarul Anului 2022” la Gala Smart City Industry Awards, Ediția a 6-a.
Despre autor
