Foto: getrix.ro
Primăria Craiova va găzdui joi, 26 martie 2026, după ședința ordinară a consiliului Local Craiova, în sala mare de ședințe, o dezbatere publică privind „Propunerea de interzicere a jocurilor de noroc de pe raza municipiului Craiova”.
Este ceea ce am putea numi „eveniment istoric”. Foarte rar Primăria Craiova organizează dezbateri pe teme de interes public. Până și ședințele Consiliului Local Craiova au fost transferate în „online”, asta pentru că unii au o mare frică față de participarea cetățenilor orașului la dezbaterile din consiliu.
Această excepție de la regula nedemocratică a evitării și obstrucționării cetățenilor ne indică o foarte probabilă și sumbră realitate: interzicerea jocurilor de noroc în Craiova afectează grav grupuri oculte de interese care fac presiuni asupra unor politicieni craioveni pentru a găsi, sub masca „dezbaterii democratice”, soluții pentru salvarea acestui flagel care nenorocește societatea.
De ce trebuie interzise jocurile de noroc în Craiova – câteva argumente
Conform „Play Responsibly” – una dintre cele mai importante publicații românești din domeniul jocurilor de noroc – „o analiză geografică a distribuției locațiilor de jocuri de noroc din cele mai mari 10 orașe ale României, bazată pe date de localizare extrase din Google Maps și procesate prin clusterizare geografică, arată că nu Capitala are cea mai mare înghesuială de săli, ci orașul Craiova înregistrează cea mai mare densitate din țară: o locație la circa 2.700 de locuitori, mai ridicată decât în București, Cluj-Napoca sau Iași”.
Altfel spus, Craiova este „moțul” flagelului în România. Jocurile de noroc trebuie interzise și transferate în online, unde controlul din partea statului este mult mai eficient, iar impactul negativ asupra comunității noastre este mult mai mic.
Principalele efecte benefice ale interzicerii jocurilor de noroc în Craiova ar fi următoarele:
-
Violența domestică, abandonul școlar, datoriile financiare contractate la cămătari de către mii de familii din oraș provocate de adicția față de jocurile de noroc se vor diminua drastic.
-
Ordinea și liniștea publică – perturbate puternic de sălile de jocuri de noroc, cazinouri și locații unde sunt instalate „păcănele” – vor fi mai puțin afectate.
-
Cheltuielile de la bugetul public cu tratamentul aplicat persoanelor (inclusiv tineri și minori) care au adicție față de jocurile de noroc se vor diminua, acești bani fiind investiți în alte priorități ale orașului nostru.
-
Spălarea de bani, traficul de persoane (prostituția aferentă, în multe situații, sălilor de jocuri de noroc) și consumul de droguri vor pierde locații unde se pot manifesta.
-
Infracționalitatea specifică zonelor unde se practică jocuri de noroc (chiar și atunci când sunt „legalizate”) se va diminua prin dispariția locațiilor dedicate acestei practici.
Ar fi bizar ca oficialii Primăriei Craiova și membri Consiliului Local Craiova să nu susțină interzicerea jocurilor de noroc în oraș, când de curând au decis să transfere mai mulți medici de familie dintr-o locație din Calea București pentru a face acolo sediu pentru un centru care combate adicțiile.
…Și, totuși, de ce au craiovenii o așa „foame” pentru jocurile de noroc?
În ciuda eforturilor de a cosmetiza realitatea – cu Târguri de Crăciun și de Paști, cu falimentarul festival IntenCity și cu pretenții costisitor susținute de la buget cum că urbea noastră este „oraș cultural european” – făcute de oficialii Primăriei Craiova, sub coordonarea primarului PSD Lia Olguța Vasilescu, Craiova rămâne un oraș cu mari probleme sociale, economice și, mai ales, de educație.
Faptul că Bănia ocupă locul 1 la densitatea sălilor de jocuri de noroc (o agenție de acest tip la 2.700 de locuitori), este rezultatul unui set de cauze economice, sociale și culturale.
Nivelul de educație scăzut care caracterizează o mare parte din populația Craiovei îi determină pe clienții sălilor de jocuri de noro să creadă aproape cu religiozitate că „păcănelele”, „ruleta”, „BlackJack”, „Poker”-ul etc. le oferă o șansă rapidă de îmbogățire. Aceasta deși este evident că „the house always wins”.
Nivelul de trai relativ modest al majorității locuitorilor orașului este un alt factor care încurajează răspândirea sălilor de jocuri de noroc, mai ales în cartierele mărginașe ale orașului nostru.
În Craiova identificăm un profil tipic de jucător: are un venit mediu spre mic, are o educație precară, în multe situații este afectat și de alte adicții (precum alcoolul sau drogurile), provine dintr-o familie dezorganizată.
Conform studiilor sociologice, nu cele mai bogate orașe sunt afectate de flagelul jocurilor de noroc, ci orașele unde locuitorii au un venit relativ modest, care nu permite un trai peste media înregistrată, iar mediul economic este unul instabil, fără perspective profesionale predictibile.
Configurația urbană a Craiovei este un alt factor care a favorizat răspândirea acestui flagel. Craiova are structura unui oraș muncitoresc, așa cum a fost conceput de dictatura lui Ceaușescu, cu cartiere dense, compacte, cu multe locații la parterul de bloc potrivite pentru a fi amenajate în săli de jocuri de noroc, cu costuri relativ mici de întreținere, cu acces la o masă de clienți cu educație precară și dornici de câștiguri mari oferite de „o miză norocoasă”.
Craiova ocupă locul 1 în clasamentul orașelor afectate de flagelul jocurilor de noroc pentru că „bifează” simultan mai multe criterii:
-
În Craiova există o cerere constantă pentru jocurile de noroc din partea unei mase de clienți afectați de sărăcie, de adicție și de o educație foarte precară.
-
Craiova nu oferă perspective economice suficient de solide locuitorilor săi și are o economie a cărei evoluție nu este predictibilă.
-
Structura urbană a Craiovei (cartiere muncitorești îngrămădite, un singur „centru” și acesta înghesuit) favorizează răspândirea locațiilor unde se practică jocurile de noroc.
-
Reglementare permisivă și control precar (uneori, inexistent) asupra funcționării entităților care oferă jocuri de noroc.
-
O mare diversitate a ofertei de jocuri de noroc.
Combinarea acestor factori face ca orașul Craiova să înregistreze cea mai mare densitate de săli de jocuri de noroc din România.
Trebuie menționat faptul că orașul Craiova se află printre orașele cu numărul cel mai mare de farmicii raportat la numărul de locuitori, fapt care spune multe despre starea de sănătate a populației.
Cei mai mulți dintre craioveni au venituri medii spre mici, suportă o presiune economică mare și constantă (lipsa de predictibilitate a evoluției economiei, insecuritate cu privire la locul de muncă etc.) și nu dețin o siguranță financiară (nu au rezerve bancare). În consecință, mulți craioveni caută soluții rapide de îmbogățire (apelând inclusiv la jocurile de noroc) și totodată, au nevoie frecventă de medicamente pentru diferite afecțiuni provocate de stres și de diferite alte boli cauzate de situația economică și socială precară în care se află.
În Craiova se înregistrează un efect de „clustering” în domeniul jocurilor de noroc și al farmaciilor. Pe principalele artere ale orașului și în marile cartiere (Craiovița Nouă, Brazda lui Novac, Valea Roșie etc.) găsim mai multe farmacii și mai multe săli de jocuri de noroc/agenții de pariuri așezate foarte aproape unele de altele. Fiecare patron de astfel de afaceri vrea să acceseze traficul din zonă și știe că densitatea, în cazul Craiovei, nu reduce numărul de clienți, ci dimpotrivă, îl crește.
În Craiova constatăm și apariția unei „normalizări sociale”: când vezi aproape peste tot, în zonele centrale și în cartiere, farmacii lângă farmacii și săli de jocuri de noroc/agenții de pariuri unele lângă altele, ajungi să crezi că aceasta este normalitatea.
În ciuda propagandei intens diseminate de oficialii Primăriei Craiova, locuitorii orașului nu au acces la prea multe alternative de petrecere a timpului liber. În cartierele mărginașe ale Craiovei, a petrece timpul liber înseamnă de cele mai multe ori, a te așeza la o terasă insalubră unde „tragi” de o bere sau a „băga” niște mărunțiș la „păcănelele” din interiorul crâșmei de cartier. Veniturile reduse ale majorității craiovenilor și nivelul scăzut de educație nu permit și nu face atractivă participarea la forme „premium” de petrecere a timpului liber: spectacole de teatru, operă, filarmonică, cina la un restaurant etc.
Vorbind despre jocurile de noroc, trebuie să-i amintim și pe membri elitei politice, financiare, economice, dar și interlope a Craiovei care sunt afectați de adicția pentru diferite jocuri de noroc – între care „poker”-ul ocupă un loc central.
Deși se fac eforturi mari ca locațiile unde au loc partide de „poker” cu mize amețitoare la care participă diverse personaje deținătoare de mari averi și de putere decizională în orașul nostru, acestea sunt totuși știute de către… „cunoscători”.
În cazul acestor dependenți de „senzațiile tari” oferite de jocurile de noroc, nu lipsa banilor (pe care îi au din belșug) și dorința de îmbogățire rapidă sunt cauzele aderenței lor la acest flagel, ci pur și simplu, aroganța și nebunia induse de puterea și bogățiile, de cele mai multe ori nemeritate, pe care le dețin.
Unde este societatea civilă și Biserica în această dezbatere?
Într-un oraș bolnav, așa cum este Craiova, era puțin probabil să existe o reacție organizată din partea societății civile și a Bisericii de susținere a interzicerii jocurilor de noroc în oraș.
Nu am observat vreo luare de poziție din partea vreunei organizații neguvernamentale pe acest subiect. Societatea civilă din Craiova este mai degrabă reprezentată de simpli cetățeni și mai puțin de asociațiile și fundațiile care se îngrămădesc să obțină finanțări europene, în numele bunăstării orașului, dar sunt tăcute atunci când se dezbat chestiuni delicate și importante pentru craioveni.
De la Biserică – instituția care, cel puțin declarativ, condamnă jocurile de noroc și îmbogățirea fără muncă – nu aveam mari așteptări. Cultul religios majoritar în Craiova – Biserica Ortodoxă Română – este condus de mitropolitul Irineu, abia scăpat dintr-un dosar penal deschis de DNA pentru presupuse fapte penale comise în implementarea unor proiecte europene.
După cum îl știm pe mitropolit, dornic mereu să speculeze orice oportunitate de a face bani, aproape că suntem ispitiți să credem că mai degrabă ar investi în jocurile de noroc, decât să susțină interzicerea lor. Despre celelalte culte religioase nu insistăm din simplul motiv că acestea aproape că nu există în agora orașului nostru.
De fapt, Craiova are societatea civilă și cultele religioase pe care le merită.
…și un ultim sfat pentru oficialii Primăriei Craiova
Circulă unele zvonuri că sala unde se va organiza dezbaterea cu privire la interzicerea jocurilor de noroc în Craiova s-ar putea să fie aglomerată cu salariați ai societăților comerciale care fac bani frumoși din exploatarea acestui flagel. Nu știm cât de adevărat este acest zvon. Totuși, preventiv, îi sfătuim pe oficialii Primăriei Craiova să nu obstrucționeze accesul cetățenilor și să medieze corect această dezbatere.
Craiova merită un viitor mai bun. Copiii noștri merită să trăiască într-un oraș în care normalitatea să fie dictată nu de numărul imens de săli de jocuri de noroc și de farmacii, ci de oportunități reale pentru dezvoltarea profesională și pentru o viață decentă și prosperă.
Despre autor
