Sursa foto: gds.ro
Raportul anual privind calitatea aerului pentru anul 2025, făcut de Direcția Județeană de Mediu Dolj și dat publicității pe 17 aprilie 2026, arată faptul că, în Craiova, poluarea nu e atât de cenușie precum, de foarte multe ori, se vede cu ochiul liber.
Unele stații de monitorizare din cele 4 amplasate în Craiova nu au funcționat din cauza unor „defecțiuni tehnice” și nu au înregistrat nimic. Dar, asta e așa, doar un detaliu „insignifiant”. Ce să mai, potrivit datelor din Raport, NU am avut, în 2025, nicio depășire a limitelor, deci practic, nu e nimic care să ne îngrijoreze.
Supravegherea calității aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare inclus în Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA), format în Dolj din 6 stații fixe. Patru stații sunt amplasate în Craiova, una la Filiași (DJ-7) și
una la Calafat (DJ-6). Însă, după cum veți afla din informațiile de mai jos, spre exemplu, pentru PM2,5 nu există nicio centralizare pentru că singura stație care ar trebui să le măsoare nu a funcționat.
Poluanții monitorizați au fost, conform documentului, SO2 (dioxid de sulf), NO2 și NOx (oxizi de azot), CO (monoxid de carbon), O3 (ozon) PM10 și PM2,5 (pulberi în suspensie) și benzenul (nu se specifică nimic despre metale grele: plumb, cadmiu, nichel, arsen, mercur și hidrocarburi aromatice policiclice).
Cine și cu ce poluează în Craiova
Potrivit datelor DJM Dolj, principalele surse de emisie care afectează valorile indicatorilor monitorizați sunt:
* traficul auto și feroviar, care produc emisii de poluanți chimici, pulberi și zgomot, cele mai afectate artere fiind Calea București, Bvd. Nicolae Titulescu și Bvd. Decebal;
* arderile în industria de producere a energiei electrice și termice, respectiv platformele industriale ale celor 2 centrale („cea de la Ișalnița a funcționat mult mai puțin până la închiderea totală din noiembrie”), care emit o serie de poluanți în atmosferă (oxizi ai sulfului și azotului, monoxid și dioxid de carbon, compuși organici volatili, pulberi), generează volume mari de ape uzate industriale și produc cantități mari de deșeuri (cenușa și sterilul).
„La cele două locații ale haldelor de cenușă, cea de la Ișalnița și cea de la Valea Mânăstirii, încă s-au mai produs uneori spulberări de praf în condiții de vânt puternic uscat”, se notează în Raport;
* alte procese industriale – platforma de sud-est (Cummins Generator Technologies, M.A.T., Reloc, Ford), zona din NV- Elpreco, Fabrica de bere – generează în atmosferă emisii de diverși poluanți și zgomot;
* exploatarea gazelor produce emisii de compuși organici volatili;
* procesele de ardere pentru încălzirea casnică, cu diverse tipuri de combustibili, influențează sensibil concentrațiile poluanților în timpul iernii, prin contribuția lor la nivelul PM10, PM2,5, oxizilor de azot, monoxidului de carbon, mai ales că sursele de emisie (coșurile) sunt de joasă înălțime;
* șantierele deschise, nerespectarea condițiilor prevăzute pentru stocarea și transportul materialelor pulverulente și a celor legate de ieșirile mijloacelor de transport din amplasamente unde există surse importante de praf sunt importante surse de pulberi;
* factori naturali – terenurile agricole din apropierea orașului sunt importante surse de pulberi, la fel norii de praf saharian semnalați în ultimii ani deasupra țării, în zona sudică mai ales
* surse accidentale – incendii – surse de oxizi, pulberi, compuși organici;
* surse locale necontrolate, ca arderea miriștilor de pe terenuri, arderi ale materialelor plastice, sunt surse de pulberi oxizi și alți compuși organici, unii foarte periculoși;
* zonele încă nesalubrizate sunt la rândul lor surse pentru prezența în atmosferă a diverșilor compuși rezultați în urma descompunerii, ca amoniacul.
Evoluția poluanților monitorizați în 2025
Și iată ce concluzii au tras funcționarii Direcției județene de Mediu Dolj pentru anul 2025.
Pentru dioxidul de sulf (SO2), mediile anuale sunt comparabile cu cele din anii precedenți. Influența schimbărilor în regimul de funcționare al celor două termocentrale din aglomerarea Craiova, mai ales cele produse în funcționarea SE Craiova (Bariera Vâlcii) se resimte mai ales în condiții meteorologice defavorabile dispersiei, prin creșterea concentrațiilor poluantului, dar, în astfel de condiții nu s-a înregistrat nici o depășire a VL (valoare limită n.r.) orară (350 µg/m3) și a valorii limită zilnice (125 µg/m3), nici a pragurilor de informare și de alertă pentru acest poluant, mediile anuale înregistrate în județ sunt în domeniul a 7,5-10 µg/m3, iar maxima orară înregistrată a fost de 229 µg/m3, la DJ-2.
În cazul oxizilor de azot (NO2, NOx) la toate stațiile din aglomerarea Craiova s-au înregistrat date suficiente pentru evaluare, iar la stația DJ-6 Calafat (trafic) am avut un procent important de date, fără a fi însă suficiente pentru evaluare; mediile anuale s-au situat în domeniul 11-21,4 µg/m3; nu s-a depășit deci valoarea limită anuală de 40 µg/m3 și nu s-a depășit nici valoarea limită orară de 200 µg/m3, maxima orară înregistrată fiind de 153 µg/m3 la stația DJ-1 (Calea București – Craiova). Nu s-au înregistrat depășiri ale pragurilor de informare și de alertă pentru acest poluant.
Pentru pulberile materiale în suspensie – fracția PM10 – determinate prin metoda de referință (gravimetrică) s-au înregistrat date suficiente pentru evaluare doar la stațiile la DJ-1 (Calea București – Craiova) și DJ-7 (Filiași), din cauza defecțiunilor tehnice prelungite din anul anterior pentru celelalte stații unde se monitorizează acest indicator; evoluția concentrațiilor în cursul lunilor de toamnă și iarnă măsurate automat ridică în continuare probleme în perioade caracterizate de calm atmosferic (conform datelor meteorologice provenite de la stația DJ-2 (stație de fond urban amplasată în zona Primăriei Craiova până pe 18.05.2024, apoi relocată, la solicitarea Primăriei Craiova și cu acceptul MMAP și CE, în cartierul Brazda lui Novac, str. Lămâiței nr. 4, în incinta Școlii gimnaziale Sf. Gheorghe, expusă mai puțin traficului și industriei; poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM2,5 și BTEX) și lipsa precipitațiilor; avem un număr de 21 depășiri ale VL zilnice, la DJ-1 (stație Calea București – Craiova) și 35 depășiri (maximul permis de legislație) la DJ-7 (stație Filiași).
Mediile anuale obținute pentru cele 2 stații sunt de 23,5 µg/m3 la DJ-1 (Calea București) și 28,4 µg/m3 la DJ-7 (Filiași). Cele mai multe depășiri s-au produs în timpul perioadei reci, având drept principală sursă încălzirea casnică cu diverse tipuri de combustibili fosili (solizi și gaze).
Pentru pulberi în suspensie – fracția PM2,5, ca și la PM10, s-au constatat concentrații mai ridicate în timpul perioadei mai reci a anului, încălzirea casnică fiind sursa principală a acestui poluant. Din motive tehnice, la singura stație din aglomerarea Craiova la care avem obligația, conform Legii nr. 104/2011, să efectuăm monitorizarea PM2,5 (DJ-2), prin metoda gravimetrică de referință nu s-au obținut date pentru evaluare. La DJ-7, cealaltă stație de fond urban din rețeaua din județ, amplasată la Filiași, s-a obținut media anuală de 18 µg/m3, mai mică decât valoarea limită anuală permisă prin legislație.
Pulberile sedimentabile, monitorizate lunar la SSRM Craiova, la stația DJ-3, la sediul DJM (str. Petru Rareș nr.1), în Bariera Vâlcii (vis-a vis de SE Craiova), la DJ-7, SSRM Bechet au o evoluție în principiu asemănătoare, valorile mai ridicate se obțin în Bariera Vâlcii (2 depășiri ale CMA de 17 g/mp/lună, în lunile în care s-au produs avarii importante ale instalației de ardere ale SE Craiova)
Ozonul, poluant secundar a cărui formare în atmosferă depinde mult de condițiile climatice – respectiv radiația solară și temperaturile ridicate din sezonul primăvară-toamnă și de existența în principal a precursorilor de natură organică și a oxizilor de azot, a fost monitorizat la stația DJ-5 Breasta (amplasată în zona pod Jiu spre intrarea în Breasta) și la DJ-7 (Filiași); la DJ-5 s-au înregistrat 17 depășiri ale valorii țintă pentru sănătatea umană (120 µg/m3), mai mic decât numărul limită de depășiri permis în legislație (25) și nici o depășire a pragului de informare (180 µg/m3).
La DJ-7 s-au înregistrat
date suficiente pentru evaluare, nu s-a depășit pragul de informare, dar avem un număr de 36 depășiri ale valorii țintă pentru sănătatea umană.
Pentru monoxidul de carbon (CO) din motive tehnice nu s-au obținut date suficiente pentru evaluare la nici una dintre stațiile unde se monitorizează, iar pentru Benzen s-a înregistrat media anuală de 2 µg/m3 la stația DJ-1, mai mică decât valoarea limită de 5 µg/m3 permisă prin legislație.
Structura rețelei de stații în Craiova:
Stația DJ-1 – stație urbană de trafic, amplasată pe Calea București, vis-a-vis de Piața Mare, locația respectivă fiind reprezentativă din punct de vedere al traficului (raza ariei de reprezentativitate max. 100m); poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 și BTEX;
Stația DJ-2 – stație de fond urban amplasată în zona Primăriei Craiova până pe 18.05.2024, apoi relocată, la solicitarea Primăriei Craiova și cu acceptul MMAP și CE, în cartierul Brazda lui Novac, str. Lămâiței nr. 4, în incinta Școlii gimnaziale Sf. Gheorghe, expusă mai puțin traficului și industriei; poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM2,5 și BTEX;
Stația DJ-3 – industrială urbană, amplasată în zona Billa, aflată sub influența ambelor termocentrale și a rețelei de trafic intens din vestul orașului (raza ariei de reprezentativitate este de max. 1 km); poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10;
Stația DJ-5 – stație de fond suburban amplasată în zona pod Jiu spre intrarea în Breasta, situată la distanță de aproape toate sursele de poluare majore din aglomerare, afectată uneori de emisiile de la SE Ișalnița; poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 și O3 – de menționat că acesta din urmă se regăsește în rețeaua europeană specială de monitorizare și evaluare, alături de alte stații din țară.
Pe lângă indicatorii de calitate a aerului menționați, se monitorizează și parametri meteorologici la stațiile DJ-2 și respectiv DJ-4: temperatura, direcția și viteza vântului, presiunea atmosferică, radiația solară, umiditatea relativă și nivelul precipitațiilor.
Stații amplasate în jud. Dolj – stația DJ-6 de trafic, amplasată la intrarea în Calafat, în apropierea podului transfrontalier româno-bulgar; poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10, PM2,5.
Stația DJ-7, fostă DJ-4, relocată la Filiași ca stație de fond urban din 2023; poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 și PM2,5; aflată uneori sub influența proceselor de ardere pentru încălzirea casnică și posibil uneori afectată de arderi necontrolate de diverse materiale.
Raportul integral despre calitatea aerului în 2025 (care mai are în plus câteva grafice) poate fi consultat AICI.
Mai jos, pe subiect, un articol din Gazeta de Sud (septmebrie 2025):
Despre autor
