Ședinta extraordinară a Consiliului Local Craiova, prezidată de viceprimarul PSD Dan Păloiu, 24 aprilie 2026 / Captură YouTube
Consiliul Local Craiova, întrunit în ședință extraordinară în ziua de 24 aprilie 2026, a adoptat prin voturile majorității PSD, o hotărâre de consiliu care reglementează funcționarea jocurilor de noroc în Craiova. În aplauzele unui numeros grup de salariați și patroni de săli de jocuri de noroc și cazinouri, voința primarului Lia Olguța Vasilescu – care a lipsit și i-a delegat atribuțiile viceprimarului Dan Păloiu – a fost transformată în act juridic: industria jocurilor de noroc din Craiova este salvată!
Conducerea PSD a Primăriei Craiova a sacrificat viețile persoanelor dependente de jocuri de noroc, a lăsat în pericol adolescenții care învață la școli în apropierea cărora funcționează săli cu „păcănele” și cazinouri, a permis ca orașul să fie, în continuare, comunitatea cu cea mai mare densitate de stabilimente cu jocuri de noroc din țară.
Toate acestea pentru a salva o industrie asupra căreia planează suspiciuni legate de activități infracționale sinistre, precum spălare de bani, camăta, prostituția etc.
Cum a salvat PSD industria jocurilor de noroc din Craiova
Proiectul de interzicere a jocurilor de noroc din Craiova, înaintat de consilierii USR, a fost condamnat de la început. Funcționărimea obedientă primarului PSD, a confecționat rapid documente care să justifice respingerea proiectului sub pretextul că ar fi necesară o „reglementare echilibrată”.
În ședința de consiliu local, moderată agresiv și părtinitor de viceprimarul PSD, traseistul politic Dan Păloiu, nu a existat vreo dezbatere pe marginea acestui proiect de lege. Mașinăria de vot a PSD a funcționat la capacitate maximă.
Proiectul inițiat de primarul PSD Lia Olguța Vasilescu a fost adoptat, în ciuda încercărilor disperate ale Opoziției USR-PNL, susținută surprinzător de consilierii AUR Koc Anca și Dan Ionuț Păun.
Industria jocurilor de noroc din Craiova a primit de la PSD un cadou de zile mari, o adevărată „rotire gratis perpetuă”.
În hotărârea de consiliu adoptată este aprobată EXPLICIT desfășurarea activităților jocurilor de noroc pe întreg teritoriul orașului. Lipsesc prevederi despre zonele interzise, plafonul densității sălilor de joc, numărul maxim posibil de astfel de locații în Craiova. Un adevărat paradis pentru industria jocurilor de noroc.
Viclenia celor 100 m pietonali
Singura limitare notabilă este o așa-zisă distanță minimă de 100 de metri față de instutițiile de învățământ preuniversitare, dar, și aici, funcționărimea din slujba primarului PSD al Craiovei a acționat cu viclenie. Nu este vorba de 100 m în linie dreaptă, ci de 100 m pietonali. Altfel spus, între locația unei școli și locația unei săli de jocuri de noroc nu se trasează o linie dreaptă imaginară pe hartă, ci se măsoară lungimea căilor de acces pietonal (drum între blocuri, trotuar, alee) între cele două locații. Este evident că prevederea a fost gândită pentru favorizarea sălilor cu „păcănele” și a cazinourilor aflate în vecinătatea unor instituții de învățământ.
Rezultă că protecția minorilor declamată în textul hotărârii de consiliu este una formală, în practică fiind inexistentă.
Puterea discreționară a primarului
Primarul PSD face un cadou și propriului grup politic de influență și interese în relația cu industria jocurilor de noroc din Craiova. Mecanismul de autorizare a funcționării stabilimentelor care operează jocuri de noroc este controlat discreționar de către primar. Acordul de funcționare este emis de primar, pe baza verificărilor realizate de Poliția Locală, structură din subordinea primarului.
Defel întâmplător, lipsesc criterii clare privind oportunitatea urbană sau socială. Totodată, este înlăturat controlul direct al Consiliului Local, astfel că riscul apariției unor relații clientelare și al creșterii vulnerabilității la corupție este foarte mare.
Pe românește spus, Primarul Craiovei și șeful Poliției Locale devin un fel de „nenici” ai industriei jocurilor de noroc din Craiova pentru că în „pixul” lor stă prosperitatea sau falimentul patronilor din industria respectivă.
Taxa de 1.500 lei/mp: instrument fiscal sau legitimizare?
Hotărârea Consiliului Local Craiova, inițiată de primarul PSD Lia Olguța Vasilescu, introduce o așa-zisă taxă anuală de 1.500 lei/mp pentru locațiile unde se desfășoară jocuri de noroc. Deși pare ridicată, această taxă este considerată suportabilă pentru o industrie cu marje foarte mari de profit. Notăm că nu a existat nicio reacție critică sau de împotrivire față de această taxă din partea proprietarilor de afaceri în domeniu din Craiova.
În fapt, taxa nu descurajează fenomenul, ci dimpotrivă, funcționează ca un mecanism de legitimare: operatorii plătesc la bugetul local și își consolidează poziția în comunitate sub pretextul că „și noi contribuim la bugetul orașului”.
Cosmetizarea industriei jocurilor de noroc din Craiova – nicio reformă reală
Actul normativ impus de majoritatea PSD din Consiliul Local Craiova, la inițiativa primarului Lia Olguța Vasilescu, nu propune reducerea numărului de locații existente și nici relocarea acestora. Altfel spus, nu există niciun plan de diminuare graduală a fenomenului și nici un audit social real. Structura actuală a industriei jocurilor de noroc din Craiova rămâne intactă, iar orice reformă este, practic, blocată prin voința PSD.
Normele cu privire la „estetica” stabilimentelor – limitarea reclamelor luminoase sau a designului exterior – sunt marginale și exprimă mai degrabă, cinismul de care au dat dovadă primarul Craiovei și majoritatea PSD din consiliul local. Noua „estetică” nu afectează accesul, nu reduce dependența și nu limitează expansiunea.
Efectele anticipate ale protecției oferite de PSD industriei jocurilor de noroc din Craiova
Analizând textul hotărârii de consiliu adoptate de consilierii PSD, la inițiativa primarului Lia Olguța Vasilescu, estimăm o serie de consecințe probabile asupra locuitorilor Craiovei.
Efectele sociale posibile sunt menținerea sau chiar creșterea dependenței, mai ales în rândul minorilor, tinerilor și al persoanelor vulnerabile, față de practicarea jocurilor de noroc. Aceasta înseamnă noi drame sociale, familii spulberate, copii afectați.
Efectele economice posibile sunt transferul de venituri dinspre populație către industria jocurilor de noroc. Din acești bani, foarte probabil că o parte consistentă va circula în „economia subterană” specifică, în general, fenomenului jocurilor de noroc.
Efectele posibile privind infracționalitatea sunt legate de dezvoltarea economiei subterane asociate cu activități ilegale precum spălarea de bani, cămătăria, prostituția etc.
Efectele posibile privind dezvoltarea urbană sunt degradarea anumitor zone din oraș (prin creșterea insecurității) și scoaterea unor spații comerciale importante din circuitul economic obișnuit.
Argumente în susținerea atacării hotărârii Consiliului Local Craiova conform procedurilor legale
Totuși, lupta împotriva expansiunii industriei jocurilor de noroc în Craiova nu este pierdută. Consilierii Opoziției USR-PNL, consilierii AUR și cetățenii Craiovei pot ataca această hotărâre a Consiliului Local Craiova.
Fără a insista pe procedurile legale (sesizarea Prefectului de Dolj, atacarea în contenciosul administrativ, în instanța de judecată etc.), prezentăm câteva argumente în susținerea atacării respectivei hotărâri de consiliu local.
Excesul de putere – argumentul central
Primarul Craiovei și Consiliul Local, prin votul PENTRU exercitat de majoritatea PSD, folosește competența legală în alt scop decât cel prevăzut de lege. În textul HCL se spune că se urmărește „protecția minorilor și a persoanelor vulnerabile” și „limitarea impactului negativ social”.
În fapt, HCL permite desfășurarea jocurilor de noroc pe întreg teritoriul orașului, nu limitează densitatea locațiilor industriei jocurilor de noroc, nu limitează numărul posibil de astfel de locații în oraș și stabilește o singură măsură aparent restrictivă, dar fără efecte reale – distanța de 100 m pietonali între stabilimentele industriei respective și unitățile de învățământ preuniversitar. Constatăm o evidentă contradicție între scopul declarat și efectele reale.
Juridic vorbind, HCL exprimă un exces de putere din partea primarului Craiovei și a majorității PSD care a făcut posibilă adoptarea actului normativ, precum și o deturnare a scopului formal declarat în această HCL.
Deci, reduc aceste măsuri expunerea la jocurile de noroc și respectă scopul declarat de HCL?
Răspunsul este NU!
Se poate spune că primarul Lia Olguța Vasilescu, inițiatorul HCL, a invocat principiul proporționalității, însă nu a realizat o analiză reală a acestuia și a impus, cu ajutorul aparatului funcționăresc și al consilierilor PSD, adoptarea unor măsuri care nu sunt adecvate, necesare și proporționale cu scopul declarat, ceea ce conduce la nelegalitatea actului administrativ.
Contradicția internă a actului administrativ – absența coerenței
Din nerespectarea principiului proporționalității (sau mai bine zis, din aplicarea incorectă, manipulativă a acestuia) rezultă o contradicție internă a actului administrativ: declamă protecția minorilor și persoanelor vulnerabile, dar prin normele stabilite favorizează industria jocurilor de noroc în detrimentul protecției respective.
Lipsa criteriilor reale de autorizare a funcționării stabilimentelor cu jocuri de noroc
Mecanismul administrativ de emiterea a acordului de funcționare a acestor stabilimente este arbitrar și încalcă principiul predictibilității.
Acest acord de funcționare este emis de primar pe baza unui așa-zis „raport de evaluare” emis de Poliția Locală, instituție subordonată primarului. Caracterul arbitrar este evident, mai ales că lipsesc criteriile clare și explicit definite. Procedura de autorizare este discreționară și total netransparentă.
Nerespectarea principiului transparenței decizionale
Hotărârea de consiliu local inițiată de primarul Lia Olguța Vasilescu nu a respectat acest principiu, nu a fost supusă unei reale dezbateri publice, în faza de proiect.
În textul HCL se precizează că „s-a constatat existența unei majorități de opinii favorabile, exprimate atât direct, cât și indirect pentru desfășurarea activităților jocurilor de noroc, cu crearea unui cadru restrictiv al funcționării. Au fost identificate și puncte de vedere contrare, care invocă impactul economic și riscul migrării activității în zona nereglementată”.
Asta a fost „consultarea publică”, adică nimic. Nu există o consultare publică reală, nu există un raport privind metoda și rezultatele consultării publice. Altfel spus, procesul de elaborare și de adoptare a acestei HCL nu a fost transparent.
Reglementare insuficientă și viciu de legalitate
În contextul în care au respins propunerea interzicerii jocurilor de noroc în Craiova, primarul Lia Olguța Vasilescu și majoritatea PSD din Consiliul Local Craiova aveau obligația să reglementeze coerent și detaliat funcționarea acestei industrii.
HCL adoptată favorizează industria jocurilor de noroc, nu protejează în mod real minorii și persoanele vulnerabile, nu limitează impactului negativ social. Altfel spus, HCL adoptat la inițiativa primarului reprezintă neîndeplinirea obligației legale de protecție a interesului public, care a fost sacrificat în beneficiul satisfacerii interesului particular al industriei jocurilor de noroc.
Concluzie
Primarul Lia Olguța Vasilescu și majoritatea PSD din Consiliul Local Craiova au trădat atât valorile social-democrației europene (dacă cumva au fost vreodată loiali acestora!), cât și interesul public al majorității cetățenilor Craiovei, favorizând industria jocurilor de noroc, o industrie asupra căreia planează suspiciuni legate de conexiunile cu infracționalitatea și ale cărei efecte sociale sunt devastatoare pentru comunitățile unde este lăsată să prospere.
Mai devreme sau mai târziu, această trădare va fi plătită.
Despre autor
