Electrocentrale Craiova/Sursa foto: Facebook/Valentin Marian Nita
Județul Dolj pare să devină un epicentru al tranziției energetice din România, atrăgând proiecte de energie solară și sisteme de stocare de mare anvergură, dar și investiții mici și medii care să acopere golurile lăsate în urmă de dispariția locurilor de muncă din industria energetică poluantă. Cu un nivel ridicat de radiație solară, o infrastructură deja existentă de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) și implementarea de proiecte cu impact socio-economic prin Programul Tranziție Justă (PTJ) Dolj, declinul vechii industrii poate fi contracarat. Când? Pare greu de preconizat, mai ales că planurile se tot schimbă.
Craiovenii – în special – așteaptă înlocuirea capacităților de producție pe cărbune de la Ișalnița și CET Craiova II cu proiecte de energie verde și tehnologii de tranziție. Halda de cenușă de la Termo Ișalnița și poluarea gravă de la Electrocentrale Craiova, desprinsă în 2022 din CEO, le fac doljenilor zile negre la propriu și la figurat.
Compensarea debranșării cărbunelui (închiderea Termo Ișalnița) ca pol de tranziție, decizia Complexului Energetic Oltenia de a restructura activitatea poluantă prin reconversia cu o centrală pe gaz – variantă eșuată recent și înlocuită cu ideea unui hub de stocare împreună cu CCGT Power Ișalnița și înmagazinarea de energie solară în parcul de 90 MW al OMV Petrom-CEO bifează direct scopul neutralității climatice cu care Uniunea Europeană ne „bate” la cap. Deocamdată, aici se întâmplă doar pe hârtie. Planuri au fost și sunt și pentru Termocentrala din Cartierul Bariera Vâlcii, a cărei reconversie a eșuat și ea, acum municipalitatea fiind în faza incipientă a unui plan de a ridica o nouă capacitate pe gaze în imediata vecinătate.
Bateriile mari plănuite de CCGT Power Ișalnița ar urma să fie amplasate strategic chiar lângă parcul fotovoltaic de 90 MW construit de compania turcă Girisim Elektrik pe vechea haldă de cenușă din Ișalnița. Dacă studiul de fezabilitate confirmă o țintă de stocare de aproape 950 MW, acest hub ar deveni unul dintre cele mai mari sisteme de baterii din țară.
Spre deosebire de parcurile verzi finanțate masiv prin Fondul pentru Modernizare (cum sunt cele ale parteneriatului CEO-OMV), blocajul centralei pe gaz de la Ișalnița forțează o regândire a modului în care vor fi folosite resursele financiare și conexiunea la rețeaua de înaltă tensiune deja existentă în nodul energetic Ișalnița.
Radiația solară afectează muncitorii
La rândul lor, mii de angajați din sectoarele afectate de dinamica industriei – din Dolj, Gorj și Hunedoara – sunt în fața unor noi provocări. Deși muncitori și profesioniști cu experiență în vechile tehnologii cu amprentă de carbon, la rândul lor au nevoie să se adapteze tranziției. Marile șantiere, precum cel de la Sany Group din Dobrești, au nevoie de ingineri, tehnicieni și instalatori de sisteme fotovoltaice și baterii, iar personalul disponibilizat de la termocentrale poate fi absorbit de aceste noi tehnologii verzi. Ce se întâmplă, însă, după ce ele sunt gata?
În paralel, Programul Tranziție Justă finanțează direct reconversia profesională a muncitorilor din sectorul energetic din Dolj prin dezvoltarea ecosistemului IMM-urilor locale. E drept, mare parte din proiectele în curs de implementare sunt în domenii complet diferite: sănătate, turism sau agricultură. Însă, chiar și așa, fuziunea de bani în economia locală e de bun augur.
Pe de altă parte, prin alte axe din cadrul PTJ, unitățile administrativ teritoriale și instituțiile pot accesa fonduri europene nerambursabile pentru a-și instala propriile panouri și baterii pentru autoconsum.
***
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Oltenia Green Alert”, care sprijină jurnalismul de investigație hyperlocal în contextul Tranziției Juste.
Proiect implementat de: Asociația Eurolife
Parteneri media: Sudvest.ro, Presa Fără Stăpâni, Gazeta de Dimineață, Știri Craiova, Știri Actuale.
Cu sprijinul:
Despre autor
