Foto: arhivă
Cei mai mulți dintre români (71%) cer o distanțare clară a clasei politice de ideologiile extremiste, precum legionarismul sau fascismul, arată un nou studiu efectuat de Cult Research.
Studiul a fost realizat la comanda Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, în perioada 2-8 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ național de 800 de persoane.
Același studiu arată că votul pentru formațiunile suveraniste reprezintă mai degrabă o reacție anti-sistem decât o aderare la extremism, în timp ce aproape jumătate dintre români (44%) susțin ideea unei Europe fed
În privința plasării pe axa politică stânga-centru-dreapta, românii cu drept de vot sunt distribuiți destul de uniform. Astfel, 29% se identifică ca fiind centriști, 26% ca fiind de dreapta, 19% ca fiind de stânga, iar restul de 26% se declară votanți indeciși.
Dacă nu sunt luați în calcul votanții indeciși, centrul continuă să fie cea mai extinsă zonă ideologică a românilor. Mai precis, 40% dintre cei care se pot poziționa ideologic sunt de centru, doar 25% se consideră de stânga, iar 35% de dreapta.
Aproape jumătate (48%) dintre votanții PSD (Partidul Social Democrat) se identifică cu stânga pe axa politică, în timp ce majoritatea votanților PNL (Partidul Național Liberal) și USR (Uniunea Salvați România) se plasează spre dreapta (54%, respectiv 52%). De asemenea, pe axa conservatorism-progresism, electoratul USR se poziționează ca fiind cel mai progresist, fiind cel mai apropiat de valorile globaliste și capitaliste.
Potrivit studiului, votanții partidelor cu caracter suveranist nu au o ideologie clară, ci mai mult una divizată și nu pot fi catalogați ca extremiști, în ciuda ideilor propagate de către partide în spațiul public.
Cei care votează cu partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) se plasează într-o mare măsură ca centriști (41%), dar și ca fiind de dreapta (40%), în timp ce mai mult de jumătate (54%) dintre cei care au votat SOS România la alegerile din decembrie 2024 se identifică ca fiind de centru. Pentru votanții POT (Partidul Oamenilor Tineri), distribuția ideologică este echilibrată, 40% fiind de dreapta, 30% de centru și 30% de stânga.
Astfel, ideologia partidelor și discursul public promovat de acestea nu influențează ideologia politică a electoratului către zona extremistă. Voturile pe care reușesc aceștia să le adune vin dintr-o puternică reacție anti-sistem, într-o mai mare măsură decât o susținere a extremismului, arată studiul realizat de Cult Research.
Votanții suveraniști resping sistemul, nu democrația
Potrivit datelor, 71% dintre respondenți spun că politica trebuie să se distanțeze de ideologiile extremiste. Această idee este susținută într-o mai mare măsură de electoratul PNL (82%), UDMR (78%), PSD (77%) și USR (74%). Votanții acestor partide sunt cei mai vocali în legătură cu necesitatea slăbirii politicii de extremism, arătându-și totodată direcția pro-europeană ca viziune politică.
„Este riscant și greșit să confundăm frustrarea socială cu radicalizarea populației, iar datele ne arată foarte clar acest lucru: votanții suveraniști resping sistemul, nu neapărat democrația. Diferența pare subtilă, dar este uriașă din perspectivă sociologică și se rezolvă prin ofertă politică nouă sau prin reforme constituționale. Din fericire suntem încă în prima situație. Electoratul a ajuns poate la maturitate ideologică mai repede decât a ajuns clasa politică la maturitatea necesară în a-i oferi opțiuni credibile pentru centru”, a declarat Alexandru Zodieru, director Cult Research.
Studiul realizat de Cult Research mai artă că aproape jumătate dintre românii cu drept de vot (44%) susțin ideea unei Europe federale. Acest lucru se întâmplă pe fondul crizelor succesive, al economiei instabile și al nevoii de apărare față de țările vecine. Această idee este cea mai susținută de electoratul partidelor pro-europene, mai precis PNL (68%), USR (67%) și PSD (64%).
În privința securității internaționale, 6 din 10 români consideră că România ar trebui să fie mai activă în acest domeniu. Se cer poziții clare ale politicii românești, nu stări de neutralitate și incertitudine care afectează atât încrederea în statele vecine și în instituții, cât și siguranța resimțită de populație.
Lideri competenți, nu carismatici
Aproape jumătate dintre români (46%) afirmă că vor un proiect clar pentru viitor, iar 42% vor lideri competenți, nu lideri carismatici. Aceste rezultate sugerează că o parte semnificativă a electoratului pune mai mult preț pe soluții concrete și capacitatea de guvernare decât pe imagine sau discurs.
Citește continuarea în PRESShub.
Despre autor
