Cât de sănătos este stilul nostru de viață într-o societate în care ritmul alert și numeroasele tentații ne influențează constant? Pentru adolescenții de astăzi răspunsul ține de ceea ce știu despre alimentație, mișcare sau odihnă și mai ales de alegerile pe care le fac atunci când nimeni nu îi îndrumă. Proiectul „HAP-ul de sănătate”, implementat prin programul european Erasmus+, i-a determinat pe 32 de tineri – elevi din comuna doljeană Poiana Mare și din zona Vidin, Bulgaria – să conștientizeze mai bine beneficiile pe care le au dacă acordă importanță acestor aspecte și să reflecteze mai mult asupra riscurilor la care se expun în caz contrar. Contextul de educație nonformală, cu ateliere interactive și jocuri, cadrul în care s-au desfășurat activitățile – pe malul Dunării, la Calafat – și dimensiunea interculturală a proiectului au făcut ca informațiile să fie ușor de asimilat, iar experiența – una pe cât de utilă, pe atât de autentică pentru adolescenții români și bulgari.
„Planul de acțiune pentru sănătate” (Health Action Plan – HAP) este realizat pe o perioadă de un an, între 1 februarie 2026 și 31 ianuarie 2027, pe baza parteneriatului dintre Asociația „EU vreau” din Craiova și organizația AVE din Vidin (Bulgaria), prin programul european Erasmus+. Scopul este promovarea în rândul celor 16 tineri români și 16 bulgari, cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani, a beneficiilor sportului pentru bunăstarea fizică și mentală, a unei atitudini sănătoase cu privire la alimentație și la percepția asupra propriului corp. Proiectul a sprijinit includerea socială și a încurajat participarea tinerilor cu oportunități reduse și care locuiesc în zone rurale.
Activitățile care i-au adus laolaltă pe adolescenți s-au desfășurat în perioada 12-19 iulie 2026, la Calafat, și i-au implicat pe aceștia într-un program educativ și distractiv deopotrivă. Ele au fost astfel realizate încât să ofere tinerilor nu numai suportul, ci și motivația de a opta pentru un stil de viață cât mai sănătos. Decizia este una importantă, deoarece obiceiurile formate la această vârstă influențează starea lor de bine atât din prezent, cât și de mai târziu, ca adulți. Programul a îmbinat cunoștințe despre importanța mișcării fizice regulate, obiceiuri alimentare sănătoase, petrecerea timpul liber într-un mod cât mai activ fizic și nu dedicat preocupărilor sedentare ori în fața ecranelor, cu ateliere interactive. Activitățile s-au bazat pe învățare prin diverse tipuri de jocuri – metodă educațională care folosește joaca pentru a stârni curiozitatea, a dezvolta abilități practice și a transmite informații noi.
Activități interactive și învățare prin joc
Cântarul nutrițional, de exemplu, i-a determinat să pună în balanță nu numai ingrediente – învățând despre calorii și nutrienți (proteine, carbohidrați, grăsimi; vitamine, minerale) –, ci și beneficii și riscuri pentru sănătate. Organizați pe grupuri de lucru, adolescenții au așezat pe farfurii alimente ținând cont de aport și necesar caloric la o masă, alegerile fiind discutate apoi împreună cu un facilitator cu pregătire medicală și competențe în domeniul nutriției.
Antrenați și în alte jocuri creativ-educative, tinerii au înțeles mai ușor importanța citirii etichetelor alimentelor. Pentru cea nutrițională, exemplificări au fost făcute pe produse frecvent cumpărate de ei (snacks-uri, dulciuri, băuturi carbogazoase etc.), pe care le-au „reconstituit” în recipiente respectând întocmai lista de ingrediente pe care acestea le conțin. Au conștientizat astfel mult mai bine cât de nocive pot deveni pentru organism dacă sunt consumate zilnic ori în cantități mari. Pe eticheta care indică până când produsul alimentar își păstrează calitatea au identificat informații simple, ca termenul de valabilitate și data expirării, făcând distincția între „a se consuma de preferință înainte de” și „a se consuma până la”.
Ce înseamnă risipa alimentară, care este impactul ei social, asupra mediului și economiei și ce soluții avem la îndemână pentru a o diminua a fost tema altui atelier în care tinerii s-au implicat. Informații și sfaturi – să facă o listă de cumpărături înainte de a merge la magazin, să depoziteze corect alimentele, să le congeleze pe cele pe care nu le consumă curând, să folosească resturile în alte preparate ș.a. – au putut fi testate apoi cu ajutorul chestionarului online interactiv Changing Climate in Your Kitchen. Atelierul de gastronomie le-a dat posibilitatea să transpună un desert într-o gustare echilibrată, după rețete rapide și ușor de adaptat în funcție de fructele de sezon, de preferințe și de… creativitatea fiecăruia.
Recunoașterea rezultatelor, prin Certificatul Youthpass
Alături de tinerii implicați și voluntarii organizațiilor „EU vreau” și AVE, la desfășurarea activităților a contribuit facilitatorul Cristina-Nicoleta Petrescu: „Consider că a fost un prilej extraordinar pentru copii de a-și însuși noțiuni cât mai clare și pe înțelesul lor legate de un stil de viață sănătos. Au fost implicați, s-au bucurat de experiențe, și-au fixat toate cunoștințele noi dobândite prin jocuri. Și cred că acest lucru va avea un impact important asupra modului în care vor privi de-acum încolo alegerile pe care le fac în viața de zi cu zi, atât din punctul de vedere al alimentației, cât și al obiceiurilor”.
Programul intercultural de la Calafat a inclus, de asemenea, multe activități în aer liber, în parcul de pe malul Dunării, cu jocuri tematice, distractive și exerciții practice privind la postura corectă a corpului, realizate împreună cu animatorul Rebecca Popescu. Buna desfășurare a proiectului se datorează și instituțiilor partenere: Primăria municipiului Calafat, Casa de Cultură Calafat, A.P.L.O.M.B. Calafat, Primăria comunei Poiana Mare, Liceul Teoretic „George Șt. Marincu” din Poiana Mare (prof. Ileana Bechir), Casa de Cultură „Sf. Teofana Basarab” din Vidin. Calitatea mobilității cu scop de învățare a fost permanent vizată, acordându-se atenție recunoașterii rezultatelor prin utilizarea Certificatului Youthpass.





