Un raportul al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România (INSHR) „Elie Wiesel” îl menționează pe cel mai vocal extremist naționalist din Craiova, Marian Motocu, în Raportul de monitorizare a fenomenului antisemit din țara noastră, pentru perioada 2025-2026, intitulat „Bulgărele antisemitismului nu s-a oprit din rostogolire…”.
Marian Motocu a fost condamnat în primă instanță la un an cu suspendare și la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, inclusiv interzicerea dreptului de a utiliza rețele de socializare pentru o perioadă de 2 ani, într-o speță în care a fost acuzat de mai multe fapte penale în legătură cu acțiunile lui extremiste: incitare la ură sau discriminare în formă continuată, promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite (în formă continuată), utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în formă continuată) și negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic (în formă continuată). Detalii despre acest dosar se pot lectura în articolul publicat de redacția noastră în mai 2026.
La acest moment, dosarul se judecă în apel la Curtea de Apel Craiova, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de 29 septembrie 2026.
În proces au intervenit și doi cunoscuți militanți extremiști naționaliști – avocatul Mihai Rapcea și inginerul Mihai Tociu. Cei doi și-au expus, în calitate de „amicii curiae”, opiniile cu privire la împrejurările de fapt ale cauzei, cu scopul de a sublinia sau arăta instanței aspecte juridice pe care nu le‑a analizat. Intervenția are rol consultativ și e diferită de cea în interesul propriu sau al altei persoane.
Ce spune Raportul Institutului „Elie Wiesel” despre antisemitul craiovean
În raportul de monitorizare a fenomenului antisemit din România, este indicat ca material antisemit, un clip video realizat de Marian Motocu și difuzat în data de 29 noiembrie 2025, de platforma media Incorect Politic, „în timp ce acesta era judecat pentru fapte mai vechi de incitare la ură cu caracter antisemit și propagandă legionară, pentru care a fost condamnat în mai 2026 în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare”.
Conform raportului, „în clipul cu titlul „Aici s-a ajuns, datorită arginților”, Motocu acuză la rândul lui de „antiromânism” „anumite instituții împreună cu anumiți profesori și niște progresiști ratați” și jignește cu apelative precum „nenorociți”, „șobolani”, și „jeguri umane”. Motocu instigă la ură și violență, reiterând numeroase teorii conspiraționiste antisemite clasice sau mai noi.”
Afirmațiile cu evidente trimiteri antisemite pe care le face extremistul naționalist Motocu sunt delirante: „Ați demonstrat că sunteți niște jeguri umane, care au fost lăsate să se pripășească pe aici printre noi, printre români, v-ați luat nume de români, ați înșelat, ați distrus și-ați omorât tot ceea ce înseamnă istorie, și chiar oameni. Asta o faceți de 36 de ani, de când ați provocat lovitura de stat. Asta faceți prin anularea alegerilor, pentru că voi ați făcut-o, pentru că sunteți niște jigodii și așa ați fost întotdeauna. De-aia 170 de țări vau dat afară, că sunteți niște reminescențe (sic!) umane care nu-și găsesc locul niciunde.Voi sunteți cei care ați pornit războiul în Ucraina și vreți să-l duceți la un alt nivel. Voi sunteți cei care ați promovat planul Kalergi, tot voi sunteți cei care ați făcut Protocoalele Înțelepților Sionului și Protocoalele de la Toronto. Voi sunteți cei care ați dat legi împotriva românilor să nu mai fie români etc.”.
Până în mai 2026, platforma media Incorect Politic a oferit periodic lui Motocu posibilitatea de a-și prezenta viziunile extremiste.
Conform Raportului de monitorizare, extremistul naționalist Marian Motocu s-a numărat și printre invitații emisiunilor realizate de Dan Diaconescu (judecat pentru act sexual cu un minor în formă continuată şi folosirea prostituţiei infantile în formă continuată).
Motocu a participat la aceste emisiuni alături de alte presonaje cunoscute pentru opiniile lor antisemite, ca Diana Șoșoacă, Corvin Lupu sau Gică Manole.
Motocu și susținerea pe care o primește de la mișcarea extremistă naționalistă din România
Legătura dintre Motocu și mișcarea naționalistă care infestează viața publică din România este cunoscută și documentată.
Nu mai insistăm asupra relației pe care Motocu a avut-o cu politicianul naționalist și pro-rus Călin Georgescu, implicat într-o speță penală care vizează acțiuni împotriva ordinii constituționale (tentativă de lovitură de stat).
Despre această complicitate dintre Motocu și Georgescu s-au prezentat numeroase detalii în presă.
Interesant în dosarul lui Motocu este un alt aspect: susținerea pe care acesta a primit-o din partea a doi militanți extremiști naționaliști cunoscuți, anume avocatul Mihai Rapcea și inginerul Mihai Tociu.
Cei doi au intervenit ca terți în procesul deschis la Judecătoria Craiova în care Motocu era acuzat de faptele sus-amintite și au depus un document în calitate de „amicii curiae”.
Mihai Tociu a prezentat pe contul de Facebook fragmente importante din acest document. Vă vom prezenta o sinteză a conținutului acestui document prin care Tociu și Rapcea au încercat să-l salveze pe Motocu de la condamnare. Însă înainte de asta, să aflăm cine sunt cele două personaje implicate în promovarea mesajelor naționaliste, legionare și antisemite.
Avocatul Mihai Rapcea – „voce patriotică în România contemporană”
La rubrica „Despre noi” a unei fițuici virtuale cu pretenție de platformă patriotică (intitulată „Cavalerul Danubian”, publicație care pare a fi abandonată), avocatul Mihai Rapcea este prezentat ca fiind „activist și voce patriotică în România contemporană”.
În colectivul de autori al publicației, Rapcea este coleg cu o „galerie a personajelor controversate”: Mihai Tociu, Ringo Dămureanu (lider de sindicat și fost deputat AUR de Dolj), Ovidu Bărbulescu (traseist politic, membru AUR Olt și membru SOS Olt), Vlad Bilețchi (fost președinte al filialei AUR din Rep. Moldova), Ivo Filipov Georgiev (lider al etnicilor români din Bulgaria, prezent în mai multe ocazii publice alături de lideri ai AUR).
Pe contul de Facebook, Rapcea își prezintă biografia într-un mod ceva mai bizar: „Hidden extraterestrial spore life form”. Activitatea publică a lui Rapcea nu este însă „hidden” și îl definește ca pe un personaj controversat, asociat cu zone dubioase și subterane ale vieții politice (și nu numai) din România.
În anii tinereții, avocatul Rapcea a fost un înfocat practicant de yoga în varianta mai mult decât sexuală a MISA, condusă de Gregorian Bivolaru. După ani de susținere oferită lui Bivolaru (se pare că inclusiv în calitate de avocat), într-un sfârșit, Rapcea denunță practicile imorale ale MISA și este exclus din organizație.
De menționat că, prin 2010, Rapcea a fost avocat și pentru Dan Diaconescu, într-un scandal de șantaj în care a fost implicat fondatorul OTV.
Militantul extremist naționalist Mihai Rapcea a fost membru fondator al Asociației „Noua Dreaptă”, alături de Tudor Ionescu (în prezent parlamentar SOS).
Tot împreună cu Tudor Ionescu (și cu Viorel Ene, președintele Asociației Victimelor Mineriadelor 1990-1991), Rapcea a încercat să înființeze Partidul Naționalist, proiect politic eșuat din cauza neînțelegerilor apărute între fondatori.
În 2024, la alegerile parlamentare, Rapcea a candidat din partea partidului Patrioții Poporului Român, condus de extremistul pro-Rusia, Mihai Lască (fost deputat AUR).
Rapcea a fost și vicepreședinte al partidului SOS, condus de Diana Șoșoacă, de unde a fost însă exclus.
Avocatul Mihai Rapcea promovează intens Editura Sânziana (condusă de Florin Dobrescu, militant naționalist cu evidente simpatii legionare), care este specializată în recuperarea memoriei Mișcării Legionare și naționaliste interbelice și care publică literatură din zona cultului unor personalități legionare ca Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima, Ion Moța, Ion Gavrilă Ogoranu etc.
Rapcea este și un activ susținător al extremistului naționalist și pro-Rusia, Călin Georgescu, și s-a implicat activ în organizarea așa-zisei inițiative civice „Valul Democrației”, care are ca scop declanșarea unei anchete penale privind anularea alegerilor prezidențiale.
În prezent, avocatul Mihai Rapcea este anchetat penal pentru promovarea în public a ideilor legionare, fasciste și a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război.
Mihai Tociu – „voce patriotică în România contemporană”
Pe site-ul propriu, extremistul naționalist Mihai Tociu se laudă cinic și ironic că „cel mai bun CV al meu, (este) realizat special pentru Parlamentul României (…) de 17 organizații după ce au studiat sute de pagini scrise de mine, sau despre mine.”
Este vorba de un document depus la Camera Deputaților în martie 2015, sub semnătura a 18 organizații civice pro-democrație în care se prezintă mai multe obiecțiuni cu privire la candidatura lui Tociu pentru Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Documentul este o adevărată colecție de postări și articole cu caracter antisemit, extremist și conotații legionare făcute de Tociu în perioada respectivă.
Unul dintre articole a fost publicat de Tociu în ianuarie 2013 pe Blogurile Adevărul (unde era colaborator) sub titlul „Și evreii greșesc, nu-i așa?”
Redacția Adevărul a decis să retragă textul pentru că acesta „contravine Legii 107/2006, care incriminează negarea Holocaustului, precum şi regulilor redacţiei „Adevărul”.
Jurnalistul Grigore Cartianu (la acea vreme Editor Public al Grupului Adevărul) declara despre articolul lui Tociu că „are o abordare inacceptabilă pentru un ziar respectat precum «Adevărul». De asemenea, el încalcă evident legislaţia în vigoare, punând la îndoială secvenţe ale Holocaustului din România şi anumite trăsături ale Holocaustului european. Negaţionismul textului nu se bazează pe dovezi ştiinţifice, ci pe supoziţii şi pe simplele percepţii ale autorului”.
În documentul comunicat Camerei Deputaților de cele 18 organizații civice este prezentat un alt articol în care, „sub pretextul prezentării ipotetice a unei agende a unui candidat la alegerile parlamentare, Tociu expune idei și concepții care pot fi interpretate ca exprimând intoleranță la adresa minorităților și străinilor sau care contrazic principii de bază ale Drepturilor Omului”.
Candidatul pentru un loc în Colegiul Național al CNCD spunea în articolul respectiv că este necesară „relocarea țiganilor din întreaga Europă într-un stat asiatic, după metoda statului evreu. Țiganii nu sunt doriți de niciunul dintre statele europene (…) de când au venit în Europa, ei au fost tratați într-un mod aparte, deoarece fizionomia lor îi diferențiază de europeni și a devenit inseparabilă de matricea lor cultural-genetică etc.”.
Mihai Tociu, camarad devotat al lui Marian Motocu, a avut o prezență publică dens presărată cu acțiuni și atitudini antisemite, naționaliste și legionare. Lista este lungă, dar amintim câteva pe care le considerăm reprezentative.
De exemplu, în perioada pandemiei COVID19, Tociu a fost unul dintre organizatorii protestelor din Piața Universității împotriva „dictaturii sanitare”, a vaccinării anti-Covid19 și a măsurilor sanitare adoptate de autorități pentru stoparea pandemiei.
În 2022, în prezența ambasadorului Israelului în România, la Memorialul Holocaustului din Capitală, Tociu a depus o coroană de flori pe care scria „Holocaustul: jumătate de adevăr este o minciună”.
În 2016, Tociu atacase în instanță și obținuse anularea unei decizii a Consiliului General al Capitalei prin care Palatul Dacia urma să fie amenajat ca Muzeu al Holocaustului.
Același Mihai Tociu este inițiator al campaniei „Eminescu trăiește prin noi” (începând cu 2011), prin care se încearcă transformarea memoriei și operei poetului național al României în argumente în favoarea ideologiei naționaliste.
Mihai Tociu este anchetat în dosarul penal în care este implicat și avocatul Mihai Rapcea, celălalt camarad al lui Marian Motocu, pentru că cei doi, împreună cu alte persoane, au amplasat în 15 ianuarie 2026 (Ziua Culturii Naționale), un suport metalic cu chipul lui Mihai Eminescu în fața Ateneului Român.
Instalația respectivă imita un salut fascist, iar unul dintre participanți s-a filmat făcând un salut legionar/fascist, clipul fiind ulterior distribuit pe rețelele sociale.
Faptele pentru care sunt anchetați Rapcea și Tociu sunt încadrate juridic sub rigorile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 31/2002, care interzice organizațiile, simbolurile, materialele și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Mai trebuie spus și că Mihai Tociu și Mihai Rapcea au apărut în rapoartele INSHR „Elie Wiesel”, în care sunt prezentate acțiunile și poziționările lor publice antisemite. Aceștia sunt cei doi camarazi naționaliști, antisemiți și cu asumări legionare care au intervenit în procesul lui Marian Motocu, în calitate de „amicii curiae”.
Intervenția „Amicii Curiae” – un document infestat de erori logice și juridice
Cei doi extremiști naționaliști, Mihai Tociu și av. Mihai Rapcea, au trimis Judecătoriei Craiova o intervenție „Amicii Curiae” în încercarea de a-l salva pe Marian Motocu de pedeapsă.
Prezentăm în sinteză erorile pe care cei doi le-au comis – cu intenție ori din cauza propriilor viziuni despre drepturi și libertăți – în acest document.
Am folosit în analiza noastră doar fragmentele pe care Tociu le-a oferit în două postări pe contul său de Facebook, pentru a asigura cititorilor accesul la dezbatere.
Afirmație: „Nu putem discerne nicio faptă tipică (penală n.n.) în formularea unei păreri personale despre starea societății.”
Autorii induc ideea că Marian Motocu a fost trimis în judecată pentru că a afirmat că societatea românească este într-o criză. În realitate, dosarul penal a fost deschis împotriva lui Motocu pentru săvârșirea de infracțiuni, așa cum le enumeram și în debutul materialului: incitare la ură sau discriminare, promovarea de idei, concepţii sau doctrine antisemite, utilizarea de simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, și negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic, în formă continuată.
Instanța nu a analizat izolat o frază politică, ci întregul context al comunicării. În jurisprudența CEDO există o diferență clară între critica politică legitimă și discursul public care folosește critica politică drept vehicul pentru propagandă extremistă.
Afirmație: „Ce lege interzice discuțiile despre politică sau industria farmaceutică (vaccinuri n.n.)?”
Autorii se folosesc de afirmațiile procurorului (care sunt elemente descriptive) ca și cum acestea ar reprezenta norma de incriminare a faptelor penale comise de Motocu.
În Dreptul Penal, un rechizitoriu conține frecvent elemente precum: descrierea contextului, modalitatea de propagare, audiența, frecvența, influența asupra publicului.
Aceste elemente nu sunt prezentate ca infracțiuni autonome. Ele servesc la descrierea conduitei inculpatului, demonstrarea intenției, individualizarea faptei penale.
Afirmație: „Lipsa unei trimiteri clare la norma de incriminare pentru a dovedi tipicitatea obiectivă a faptei nu este o simplă omisiune; este o dovadă că procurorul confundă controversele politice cu infracțiunea.”
Autorii citează din rechizitoriul procurorului pasaje care sunt pur descriptive. Norma de incriminare este indicată în partea introductivă a rechizitoriului. Nu este necesar ca fiecare propoziție descriptivă să reproducă articolul de lege.
Afirmație: „În 2024, când s-a întâmplat evenimentul (utilizarea ca decor a unui tabloul cu chipul șefului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, într-un videoclip, un live cu durata de peste două ore, produs de Marian Motocu n.n.), Legea lui Wexler nu incrimina expunerea imaginii lui Codreanu, așa că procurorul justifică starea de ilegalitate cu descrierea ”personaj de extrema dreaptă, fascist, antisemit”.
Autorii uită sau se fac că uită un amănunt important: în Drept există o diferență clară între simpla existență a unei fotografii și folosirea imaginii într-un context de promovare, în cazul nostru a unor mesaje extremiste.
Instanța de judecată analizează nu doar simpla prezență a unei imagini, ci și contextul, scopul, mesajul general în care imaginea respectivă este folosită.
Una este folosirea de imagini cu Corneliu Zelea Codreanu în cadrul unui documentar istoric care prezintă atrocitățile comise de Mișcarea Legionară, alta este utilizarea acestor imagini într-un „live” care promovează idei extremiste.
Afirmație: „În realitate, personajul istoric din România care a fost cel mai de extremă dreaptă, cel mai fascist și cel mai antisemit a fost Nicolae Iorga. Iorga a fost părintele ideologic al întregii generații a lui Codreanu, a fost cel mai mare admirator și promotor al lui Mussolini și al fascismului, a fost unul dintre inițiatorii, liderii și militanții Alianței Antisemite Internaționale. Prin urmare, Marian Motocu nu poate fi incriminat pentru că a expus un tablou cu un personaj istoric descris ca fiind similar cu Nicolae Iorga, pentru că astfel ar trebui interzise imaginile cu Nicolae Iorga.”
Autorii forțează o falsă analogie care este irelevantă din perspectivă juridică: dacă Iorga poate apărea în fotografii, atunci și Codreanu.
Există diferențe clare între cele două personaje istorice sub aspectul interacțiunii cu ideologia fascistă.
Nicolae Iorga a intrat în conflict cu această ideologie și în mod direct cu Mișcarea Legionară, fapt care a condus la asasinarea lui de către legionari.
Corneliu Zelea Codreanu a fost fondatorul Mișcării Legionare – organizație naționalist-fascistă – și a rămas, până la asasinarea lui în pădurea Tâncăbești, un virulent promotor al ideologiei legionare, naționalist-fasciste și antisemite.
În consecință, faptul că Iorga s-a interesectat și chiar a avut o vreme simpatii pentru ideologia naționalist-fascistă, nu legitimează utilizarea imaginii „Căpitanului” ca decor într-un videoclip care promovează idei extremiste.
Afirmație: „Procurorul afirmă: „În urma studierii caietelor identificate și ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare…”. Afirmația este identică cu cea din rechizitoriul unui dizident anticomunist din 1985, care a fost anchetat pentru gândire incorectă politic și asasinat de Securitate: ”În urma studierii jurnalului personal al dușmanului poporului Gheorge Ursu identificat cu ocazia percheziției domiciliare…”.
Autorii operează cu o altă falsă analogie, aceea între o anchetă penală desfășurată într-un stat democratic, membru al Uniunii Europene, și o anchetă penală din perioada României comuniste, condusă de dictatorul Nicolae Ceaușescu.
În prezent, într-o anchetă penală percheziția și ridicarea unor probe se realizează cu mandat judecătoresc și conform unor proceduri care protejează inclusiv prezumția de nevinovăție a celui anchetat.
În cazul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, problema nu a fost existența percheziției în sine, ci scopul represiv și lipsa unui proces echitabil, în contextul dictaturii comuniste.
Afirmație: „În Rechizitoriu, procurorul menționează numele a 7 persoane care s-au indignat și au scris poliției că Motocu e antisemit. (…) Procurorul zice că este important că sunt mulți, de parcă dacă era unul singur îi aruncau petiția la gunoi. Pe timpul lui Hitler, s-ar fi indignat tineretul național-socialist, pe timpul Anei Pauker se indignau ”oamenii muncii”, în Democrație este la fel: procuratura trimite românii în judecată pentru motivul că opiniile lor îi indignează pe câte unii.”
Autorii induc confuzii și manipulează materia rechizitoriului înaintat de procuror.
Trebuie reamintit că în Dreptul penal, reacția publicului poate constitui probă contextuală, probă privind impactul social al faptei penale. Reacția publicului, în sine, nu stabilește singură vinovăția. Rechizitoriul nu spune neapărat: este vinovat deoarece oamenii s-au indignat. Rechizitoriul afirmă însă că există persoane care au sesizat aceste fapte. Autorii încearcă să transforme un element probator într-un element constitutiv.
Numărul petițiilor prezentate în rechizitoriu demonstrează amploarea difuzării, notorietatea faptelor, existența unor sesizări. Acest număr nu stabilește însă vinovăția.
Autorii atribuie procurorului o teză pe care citatele prezentate din rechizitoriu nu o demonstrează. Nu în ultimul rând, trimiterea la Hitler și la Ana Pauker prin care se arată că naziștii și comuniștii sancționau opiniile, nu demonstrează că orice condamnare pentru discurs extremist într-o democrație este identică cu o condamnare pentru opinii într-o dictatură.
În final, mai spunem că intervenția „Amicii Curiae” făcută de extremiștii Mihai Tociu și Mihai Rapcea în favoarea extremistului naționalist și antisemit Marian Motocu nu pare a face trimitere la jurisprudența CEDO.
Ar fi fost de așteptat ca documentul lor în care discută despre libertatea de exprimare să analizeze aspecte precum: articolul 10 din Convenția Europeană, testul de proporționalitate, marja de apreciere a statului, relația dintre art. 10 și art. 17 (interzicerea abuzului de drept) din Convenție, jurisprudența privind discursul antisemit și glorificarea ideologiilor totalitare etc.
Documentul lor nu pare să aplice aceste criterii și nu reușește să explice de ce restrângerea libertății de exprimare în speța penală care îl vizează pe Marian Motocu nu ar îndeplini condițiile prevăzute de Convenție.
În jurisprudența CEDO, libertatea de exprimare nu înseamnă că orice discurs public este protejat. Există numeroase hotărâri în care Curtea a acceptat condamnări pentru: glorificarea nazismului, negarea Holocaustului, propagandă antisemită, incitare la ură.
Extremistul Marian Motocu a declarat apel la Curtea de Apel Craiova împotriva condamnării în primă instanță la un an de închisoare cu suspendare. Apelul are stabilit termen pe 29 septembrei 2026.
Despre autor
