Fotografie cu rol ilustrativ / Sursa: Google Images
Marius Cristinel Deca, fost prefect de Dolj între 2012 și 2014, caută răspunsuri pentru a afla adevărul, după ce soția sa a murit în toamna anului trecut, în urma unei intervenții minim invazivă realizată într-un spital privat din București.
Nu avea probleme medicale care îi puneau viața în pericol, însă erau unele care necesitau atenție, dată fiind și vârsta la care starea de sănătate nu trebuie neglijată.
În urma unor unor investigații și opinii medicale de la specialiști de la stat și privat, a decis să se supună unei operații minim invazive. Riscul de deces nici nu a fost pus în discuție, fiindcă statisticile medicale relevă o rată de siguranță ridicată și mare de succes pentru afecțiunea de care suferea.
Moartea survenită la câteva zile de la operație a fost un șoc pentru familie. A rămas cu multe întrebări fără răspuns și cu sentimentul că banii au contat mai mult decât pacienta, despre care crede că a fost consultată și investigată superficial și determinată să facă o intervenție care, cel puțin la acel moment, nu ar fi fost necesară.
„Nu vreau ca altcineva să treacă prin ce am trecut și trecem eu și familia mea”, spune cu regret Marius Deca.
Soția sa avea 61 de ani și suferea de prolaps de valvă mitrală moderat – sever, fiind monitorizată de medic de aproximativ 10 ani. În 2025 au decis să meargă la specialiști pentru a vedea dacă este de operat.
„Avea o viață normală, cu o stare de sănătate bună, ieșea pe stradă, se ocupa de treburile gospodărești, cumpărături, a participat ca spectator și la evenimente sportive cu o săptămână înainte de operație, fără a avea o simptomatologie gravă sau o indicație chirurgicală certă. Singura chestiune care o supăra era că obosea la urcatul scărilor. Așa că am decis să ne interesăm dacă este cazul să se intervină operator”, susține fostul prefect.
Au mers la medici din Craiova, apoi au cerut opinii și de la cei din București, atât de la stat, cât și de la privat. Răspunsurile au fost contradictorii, precizează Marius Deca.
Unii dintre ei au concluzionat – în baza investigațiilor specifice – că nu se impunea intervenția chirurgicală, dat fiind caracterul moderat–sever al afecțiunii, precum i-au spus specialiștii de la Spitalul Fundeni, în februarie 2025. Marius Deca spune că în aprilie au mers și la un specialist de la Spitalul Monza, pentru încă o părere.
„La recomandarea medicului curant de la Craiova am mers la dr. Rurac Stanislav. Acesta ne-a indicat intervenția chirurgicală, rămânând să se consulte cu el. Apreciez că a fost un consult superficial, de doar câteva minute, fără analizarea riguroasă a investigațiilor anterioare. Cumva, am simțit că preocuparea principală a fost mai întâi pe stabilirea detaliilor privind costurile financiare înaintea unei decizii medicale documentate. După efectuarea unei noi ecografii transesofagiene la Craiova s-a hotărât revenirea la Spitalul Monza București în luna august”, povestește Marius Deca.
Medicul Rurac Stanislav și-a menținut opinia pentru realizarea unei intervenții minim invazive pe două valve, „în pofida investigațiilor preoperatorii care indicau o afectare mitrală moderată sau moderat–severă și o afectare tricuspidiană nesemnificativă inițial”, după cum susține Marius Deca.
„Avem îndoieli că am fost informați corect și complet asupra situației sale medicale, fiindcă și informațiile ulterioare au fost contradictorii. Aparent, pe lângă problema valvelor, ar mai fi fost și altele, cărora medicii nu le-au dat atenție. Au fost observate inclusiv în timpul intervenției minim invazive, dar s-a mers mai departe, fără să ni se explice riscurile reale și fără un consimțământ informat real și specific”, adaugă acesta.
Operația a avut loc pe 30 septembrie 2025, în Spitalului Monza din București.
„Ulterior intervenției au avut loc unele evenimente pe care le consider determinante în eșecul medical care a urmat: inima soției mele nu a repornit timp de aproximativ 10 minute, fapt minimalizat de medicul care a făcut intervenția. Ne-a spus că nu este o problemă, că se întâmplă până se obișnuiește cordul cu noua situație. Apoi, evoluția postoperatorie a fost extrem de gravă. În dimineața zilei de 6 octombrie, dr. Rurac Stanislav mi-a comunicat că soția mea nu mai are șanse de supraviețuire, că nu știe ce s-a întâmplat peste noapte, că i-au cedat toate organele, iar în cursul după-amiezei a fost declarat decesul”.
Familia susține că de la intervenție până și până în acea dimineață i s-a comunicat în mod constant că starea pacientei este „stabilă” sau „de platou”, însă au simțit că medicul îi evita pentru a le da mai multe detalii. Apoi, din documentele medicale au aflat că se întâmpla contrariul.
„Am identificat mai multe discrepanțe, erori și elemente suspecte în cursul activităților desfășurate de medicii și personalul Spitalului Monza București, începând cu indicația operatorie nejustificată medical, alegerea unei tehnici minim invazive neadecvate – deși intraoperator s-ar fi constatat, în mod aparent, afectări severe -, management postoperator deficitar și până la consemnări ulterioare în fișa pacientei a unor date neconforme cu realitatea: diagnostice contradictorii, ore modificate cu pixul și scris diferit, lipsa unor analize esențiale, discrepanțe privind momentul resuscitării și cel al decesului, dar și încercări de a ne descuraja să cerem efectuarea autopsiei”, afirmă Marius Deca.
Acesta vine și cu exemple concrete: „Mi s-a comunicat verbal că medicul Steiu Flaviu a fost prezent în sala de operație, dar această afirmație este infirmată de Fișa pacientului, unde este menționat un alt medic. Un alt aspect suspect este în privința contradicțiilor majore privind severitate leziunilor valvulare, pentru că modificările sunt realizate cu scris diferit, sugerând completări ulterioare. Totodată, sunt consemnate diagnostice contradictorii în date apropiate: regurgitare mitrală și tricuspidiană severă, consemnat cu pixul pe 29.09, iar pe 30.09 apare tipărit alt diagnostic – insuficiență mitrală moderat–severă și tricuspidiană severă. De asemenea, sunt neclarități privind administrarea levosimendanului, managementul postoperator e incompatibil cu datele clinice, detubarea și reintubarea nu sunt corelate cu realitatea documentară, apar discrepanțe grave privind fracția de ejecție. Pe de altă parte, deși ni s-a spus că operația a fost un succes, documentele postoperatorii arată altceva. Ce ni s-a comunicat a fost după multe rugăminți. Ne-au spus că starea este de «de platou, cu mici pași spre bine», în timp ce documentele medicale indicau o stare critică, progresiv degradantă. După deces, directorul medical Steiu Flaviu a încercat să ne descurajeze în mod voalat de la solicitarea autopsiei, folosind expresii precum «o să o mutileze», «se va întârzia totul»”.
Familia a cerut, însă, efectuarea autopsiei. Până la acest moment, nu a primit rezultatul.
Marius Deca este de părere că moartea soției sale este rezultatul unui cumul de factori hotărâtori.
Consideră că au fost erori, inadvertențe și omisiuni în actul medical, pe care îl apreciază ca „neconform” în ciuda costurilor ridicate, în valoare de 16.500 euro, la care s-a adăugat și contribuția suportată de Casa de Asigurări de Sănătate.
De la decesul acesteia, în urmă cu 9 luni, declară că a cerut lămuriri și explicații de la medici și spitalul unde s-a realizat intervenția și a sesizat instituțiile abilitate sub aspectul existenței unei culpe medicale. Între ele se numără și Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unde a depus o plângere penală.
Reclamațiile depuse de Marius Deca au vizat atât aspecte medicale, pornind de la stabilirea diagnosticului, realizarea intervenției chirurgicale și monitorizarea post-operatorie de către echipa care a efectuat operația, cât și deficiențe și erori de ordin administrativ, inclusiv privind comunicarea cu pacienta și aparținătorii săi:
„Cer să se verifice modul în care s-a acționat la nivelul Spitalului Monza București și dacă au fost respectate procedurile legale și medicale specifice, dacă au fost deficiențe determinate de comportamentul neconform în raport cu pacienții și aparținătorii și – dacă se va dovedi vreo culpă – tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de decesul soției mele, Deca Hermina”.
Direcția de Sănătate Publică București – Comisia de Monitorizare și Competență Profesională pentru Cazurile de Malpraxis i-a respins sesizarea, ca nefondată, pentru că „petentul nu a făcut dovada calității de reprezentant al defunctului, respectiv nu a depus ”documente legale din care reiese calitatea de succesor al persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activități de prevenție, diagnostic si tratament (…)”.
Recent, Colegiul Medicilor din București a decis să declanșeze ancheta disciplinară asupra medicilor implicați în urma sesizării depuse de Marius Deca.
Reprezentanții Spitalul Monza din București susțin că au fost respectate toate procedurile medicale si legale aplicabile si nu a existat vreo eroare medicală, iar verificările dispuse de Colegiul Medicilor sunt o etapă procedurală obligatorie în cazul sesizărilor, fără ca asta să ateste că ar fi existat măcar o suspiciune de eroare medicală.
„În legătură cu solicitarea dumneavoastră, vă informăm că Spitalul Monza si/sau medicii implicați nu pot furniza informații din dosarul medical al unui pacient, acestea fiind protejate de obligația de confidențialitate și de legislația aplicabilă.
Despre autor
