Extremistul craiovean Marian Motocu este într-o situație dificilă. A fost condamnat în primă instanță la un an cu suspendare și la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, inclusiv interzicerea dreptului de a utiliza rețele de socializare pentru o perioadă de 2 ani, într-o speță în care a fost acuzat de mai multe fapte penale în legătură cu acțiunile lui extremiste: incitare la ură sau discriminare în formă continuată, promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite (în formă continuată), utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în formă continuată) și negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic (în formă continuată). Mai multe despre asta, în articolul publicat de redacția noastră în mai 2026.
Posesor de studii medii, fără altă pregătire profesională cunoscută în afara celei de alpinist industrial și în plin conflict cu legea, Marian Motocu trebuie să găsească soluții financiare pentru a-și asigura existența. Soluții care nu sunt mereu accesibile, mai ales lui, având în vedere și „celebritatea” pe care a dobândit-o ca extremist antisemit.
Însă ajutorul vine de unde nu te aștepți…
…Sau, mai bine zis, în cazul acesta, de unde e foarte probabil să te aștepți, adică de la Biserica Ortodoxă Română, instituție religioasă cunoscută pentru generozitatea cu care își pune la dispoziție resursele pentru politicieni și militanți naționaliști.
O filmare buclucașă: Motocu sparge geamuri pe turla bisericii „Sf. Mina” din Craiova și îndeamnă la „ieșit în stradă”
Pe un cont de Facebook, despre care Motocu declară că este „un cont nou”, extremistul craiovean postează o filmare „la înălțime” făcută pe turla unei biserici pe care am indentificat-o ca fiind biserica „Sf. Mina” din Craiova, aflată în subordinea Arhiepiscopiei Craiovei, condusă de mitropolitul Irineu, fost anchetat penal într-un dosar DNA care a avut ca obiect fraudarea fondurilor europene. Reamintim că Irineu a scăpat de judecată prin prescrierea faptelor penale comise, fapte a căror existență a fost confirmată de instanța Curții de Apel Craiova, dar care nu au mai fost judecate.
În filmare, după câteva detalii „tehnice” despre cum se sparge un geam de turlă la înălțime, Marian Motocu își face „numărul” obișnuit: critică statul pentru care nu dorește să plătească taxe și impozite, că statul ăsta „nu există” și care stat nu a venit cu Motocu „să-și riște vederea, sănătatea”, probabil în exercitarea meseriei de alpinist industrial.
Motocu produce un „punct culminant” al filmării făcută pe turla bisericii și îi întreabă, parcă mustrându-i, pe români: „Aveți de gând să ieșiți în stradă?” și subliniază repede, să nu fie interpretări, „să vă cereți drepturile, nu, Doamne ferește! nu vorbim de acte de violență! …și dacă da, să mă sunați și pe mine”.
Motocu nu ratează ocazia să se glorifice pe sine, numai un pic, amintind despre implicarea lui în protestele din timpul pandemiei Covid19, iar spre finalul filmării își asumă un fel de delir despre o clădire din vecinătatea bisericii despre care induce ideea că ar fi fost retrocedată cam dubios, că primarul Olguța Vasilescu ar urma să justifice retrocedarea spunând că „această clădire aparține lu’ Ițic, lu’ Ștrul (cumva e o trimitere la evrei? n.r.), când erau ei mici, bunicii lor au trecut pe aici și s-au pișat aici, în colțul ăsta și a zis: maaamăăă, păi, ați construit peste pișatul meu…”.
Filmarea lui Motocu se încheie cu o invitație făcută celor care îl urmăresc de a participa în perioada 21-23 august la Sarmisegetusa, „să ne dăm în taină”.
Extremistul Motocu reușește prin filmare și prin discursul declamat să transforme turla bisericii „Sf. Mina” din Craiova într-o tribună politică, dacă ne gândim la mesajele pe care le transmite. Nu știm dacă preotul paroh de la biserica „Sf. Mina” știa că Motocu urma să facă o astfel de filmare în timp ce lucra pe turla bisericii. Nu știm dacă preotul paroh știa ce hram poartă Marian Motocu, deși acesta este destul de „celebru”.
Nu știm dacă mitropolitul Irineu, care e cunoscut pentru obsesia de a controla absolut tot ce mișcă prin parohiile Craiovei, a fost informat despre lucrările de reparație de la „Sf. Mina” și de implicarea lui Motocu.
Există însă un scurt dialog în comentariile la filmare între Motocu și un utilizator. La întrebarea „Cine îți dă de lucru”, Motocu răspunde: „OAMENI care încă mai au curaj”.
Observăm că Motocu nu spune că a lucrat ca voluntar și bun creștin la turla bisericii, ci că a primit „de lucru”, adică a fost angajat să presteze un serviciu.
Cine este preotul Ștefan Nardin, parohul de la biserica „Sf. Mina” din Craiova
În decembrie 2012, Ziarul Lumina (oficiosul BOR), anunța numirea unui nou preot la parohia „Sf. Mina” din Craiova: „În urma concursului pentru ocuparea postului de preot III la Parohia „Sfântul Mina” din Craiova, organizat de Sectorul Cultural al Arhiepiscopiei Craiovei săptămâna trecută, pr. Ştefan Nardin, preot slujitor la Paraclisul mitropolitan „Sfântul Ilie” din Craiova, a obţinut cea mai mare medie: 8,10”.
Mitropolia Olteniei încercase anterior să-l numească preot la biserica „Sf. Parascheva” din Craiova, dar s-a lăsat cu scandal.
Conform MEDIAFAX, în martie 2012, „enoriaşii au refuzat să părăsească Biserica „Sfânta Parascheva” din Craiova (după Liturghia duminicală n.n.), nemulţumiţi că preotul paroh Cristian Alexie a fost mutat la un alt lăcaş de cult, iar slujba a fost ţinută de un alt preot, Ştefan Nardin. Mitropolia Olteniei a luat această decizie după ce ar fi găsit nereguli în actele parohiei, preotul cumpărând mai multe bunuri fără a putea justifica banii. Timp de aproximativ o oră, preotul s-a baricadat în altar, refuzând să iasă, în pofida insistenţelor enoriaşilor. Credincioşii îl acuză pe actualul preot că a încercat să îl îndepărteze pe vechiul paroh şi că a impus alte reguli la biserică”.
Enoriașii din parohia respectivă îl acuzau pe preotul Nardin că a venit „cu pile” la biserica lor: „Această biserică este ridicată din banii noştri şi cu ajutorul fostului preot, care ne-a fost alături şi care a muncit efectiv la construcţia ei. Preotul Ştefan nu are ce să caute aici să ţină slujbe. La început a spus că o să îl ajute pe preotul nostru, iar acum l-a dat la o parte. A venit aici prin pile, nu prin concurs cum se face într-o ţară democratică”.
În noiembrie 2013, într-o știre publicată de Ziarul Lumina, îl regăsim pe preotul Ștefan Nardin în funcția de paroh al bisericii „Sf. Mina”, o promovare rapidă la nici un an de la numirea lui pe ultima treaptă preoțească din parohia respectivă, ca preot III.
În toamna anului 2019, preotul Nardin a fost audiat de DIICOT în cazul crimei de la Caracal comisă de Gheorghe Dincă. Jurnaliștii de la publicația INDISCRET dezvăluiau la acel moment că în „cazul „Caracal“ apar noi valenţe odată cu implicarea unui slujbaş al Domnului, preot din imediata apropiere a mitropolitului Olteniei, ÎPS Irineu. Conform unor surse judiciare implicate în tragicul caz din oraşul oltean Caracal, preotul Ştefan Nardin, parohul bisericii Sfântul Mare Mucenic Mina din centrul Craiovei, a fost chemat la audieri în Bucureşti de cel puţin două ori şi i-au fost solicitate declaraţii cu privire la Gheorghe Dincă, odiosul criminal aflat acum în custodia statului român”.
Sursele INDISCRET au dezvăluit că „Gheorghe Dincă şi preotul Ştefan Nardin sunt cumnaţi, cei doi fiind căsătoriţi cu două surori.” Iar un ofițer DIICOT București declara că Nardin „a fost chemat de două-trei ori la Bucureşti în ultimele două săptămâni. Iniţial, nu s-a ştiut că Dincă ar avea un cumnat însă, ulterior, ca urmare a avansării cercetărilor, am aflat şi acest detaliu. Evident, în încercarea noastră de a creiona profilul acestei bestii cu chip uman, era imperios necesar să discutăm şi cu preotul din Craiova. Nu este deloc exclus ca şi în săptămânile care urmează preotul craiovean să fie chemat pentru noi audieri, totul depinde de modul în care decurge ancheta“.
Din informațiile obținute pe surse, preotul Ștefan Nardin ar avea o veche relație de prietenie și colaborare cu actualul mitropolit al Olteniei, Irineu Popa și că ar fi unul dintre preoții promovați și protejați de acesta.
Rămâne de văzut cum va mai fi ajutat extremistul antisemit Marian Motocu de Mitropolia Olteniei prin intermediul preoților cu simpatii naționalist-legionare din Craiova. Interesant ar fi să aflăm și reacția mitropolitului Irineu al Olteniei despre toată această poveste.
Despre autor
