Demografia jocurilor de noroc în România: cine și de ce joacă?

175
Sursa foto: pexels.com

România se numără printre statele europene în care jocurile de noroc au o istorie de sute de ani, prima locație construită în mod oficial în acest scop fiind cazinoul din Slănic Moldova, în 1894. Ulterior, pe lângă cazinourile din Arad, Vatra Dornei, Constanța și Sinaia, în 1906 s-a înființat și Loteria Română, una dintre instituțiile care au rezistat cu succes chiar și în perioada comunistă.

Până în 1990, jocurile de noroc se desfășurau în regim de monopol al statului român, în afara extragerilor organizate de către Loterie și a variantei de pariuri Pronosport, alte activități similare fiind interzise. După 1990 și până în 2009, sectorul jocurilor de noroc nu a fost reglementat, dar acest lucru a fost corectat în acel an prin intermediul OUG nr. 77. Iar din 2016, România a trecut la un sistem liber de licențiere, astfel că jocurile de noroc sunt la îndemâna tuturor cetățenilor cu vârsta de minim 18 ani.

Interesant este că persoanele cu vârsta între 18 și 24 de ani reprezintă una dintre categoriile majoritare (32%) care joacă la cazinou și la pariuri sportive. Românii sunt atrași de ofertele operatorilor din acest domeniu, unii dintre ei de avantajele oferite de promoțiile cu pariuri bonus și de casino, alțîi de posibilitatea de a juca gratis. Oare cine joacă mai mult dintre români? Bărbații sau femeile?

Care este profilul jucătorului din locațiile online și offline cu jocuri de noroc din România?

Pe plan intern, jucătorii care pariază și joacă la cazinou sunt 82% bărbați, iar 18% femei. Majoritatea jucătorilor au un nivel de educație peste medie (71%), aceștia jucând într-o proporție de 70% în locațiile tereste din mediul urban sau pe platformele digitale. Raportul dintre jucătorii necăsătoriți și cei căsătoriți sau aflați într-o comuniune liberă este de 47% la 45%, restul de 8% fiind reprezentat de alte categorii (persoane divorțate, văduve sau separate).

În ceea ce privește repartizarea pe regiuni, cei mai mulți jucători provin din București (24%), fiind urmați de jucătorii din Ardeal (17%) și de cei din Muntenia și Dobrogea (16%). La nivelul țării doar 15% din populație obișnuiește să joace în cazinouri sau să parieze, în timp ce 85% dintre oameni nu au un astfel de hobby. În ceea ce privește jocurile de noroc, pariurile domină piața, cu 58% din preferințele jucătorilor.

Jocurile de păcănele reprezintă atracția principală pentru 70% dintre românii interesați de cazinou, sloturile clasice și cu fructe atrăgând 38.2% dintre jucători, cele de acțiune și aventură, 22%, iar jocurile ca la aparate cu animale, 17.1%. De asemenea, 30% dintre români, joacă sloturi cu rotiri gratuite, iar 25% pacanele cu opțiunea Cumpără Bonus.

Care sunt argumentele care îi motivează pe jucătorii români să parieze sau să joace la cazinou?

Industria jocurilor de noroc din România se rezumă în 2024 la săli de jocuri terestre în localitățile de peste 15000 de locuitori și la platforme digitale, care sunt operate de 33 de companii, conform datelor ONJN. În ceea ce privește motivul pentru care jocurile de noroc se numără printre hobby-urile a 49% dintre românii care joacă la cazinou ori pariază pe evenimente sportive, acesta este reprezentat de potențialul de câștig, după cum menționează Romslot.

Din acest punct de vedere, România se află pe aceeași poziție cu motivația similară a unui procent de 48% dintre cei care joacă la nivel global. Totodată, 47% dintre români au ca motivație distracția oferită de jocurile de noroc, după cum precizează Romslot. De altfel, țara noastră se numără printre statele cu un nivel redus al dependenței de jocurile de noroc, cu numai 0.6% din totalul jucătorilor.

La nivel mondial, Hong Kong, cu 5.8%, și SUA, cu un procent care ajunge până la 6% în unele state, sunt regiunile cu cel mai ridicat nivel de adicție în rândul jucătorilor. Faptul că operatorii le permit jucătorilor să încerce jocurile în varianta demo, fără niciun fel de obligații este un lucru extrem de avantajos pentru 46% dintre jucătorii români.

ALEGEREA EDITORULUI