O importantă modificare a Legii contenciosului administrativ, care prevede mutarea plății amenzilor din sarcina conducătorilor de instituții, în sarcina instituțiilor, în cazul nerespectării hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată, e la un pas să intre în vigoare. Inițiativa legislativă i-a aparținut senatorului de Dolj Mihail Genoiu (PSD), fost primar al Craiovei. El însuși are de plătit o amendă uriașă, stabilită în iulie 2020, de Tribunalul București, pentru că nu a respectat o hotărâre judecătorească pe Legea 544 privind liberul acces la informațiile de interes public. Decizia a fost subiect preluat de toată presa națională. Municipalitatea secretizase, prin dispoziție de primar, toate actele normative emise de… primar. Motivând că nu au caracter public, a refuzat să le transmită unei persoane fizice care le solicitase conform legislației. Deși magistrații au dispus ca primăria să îi furnizeze petentului toate documentele pe care le ceruse, nici până în ziua de azi nu i-au fost trimise decât parțial. Conform deciziei Tribunalului Bucureşti, primarul Mihail Genoiu a fost amendat cu 20% din salariul minim brut pe economie, pe fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea deciziei Curţii de Apel Bucureşti, iar municipalitatea trebuie să plătească reclamantului penalităţi de 100 lei/zi de întârziere. Și Lia Olguța Vasilescu e bună de plată. Ea i-a succedat lui Genoiu la cârma Primăriei Craiova, la câteva luni de la pronunțare, mai precis în noiembrie 2020. Și a continuat, la rândul său, să ignore hotărârea Tribunalului București. Ba chiar i-a cerut și ea anularea. Fără câștig de cauză. Rămași fără alte pârghii și, în curând, fără bani, ținând cu dinții ca dispozițiile de primar să rămâne tot sub lacăt, în noiembrie 2022, ex-primarul Mihail Genoiu, în calitate de senator, susținut de alți doi colegi din Dolj, începe procedurile pentru modificarea Legii contenciosului administrativ. În regim de urgență. Suma pe care o datorau era deja foarte mare, de peste 400.000 lei. În februarie 2023, cu o zi înainte de ultimul termen al procesului (pentru stabilirea și împărțirea pe zile a amenzii aplicate celor doi, Genoiu și Vasilescu), este depusă o cerere de intervenție în sprijinul acestora. Intervenientul este un angajat cu ștate vechi în TVR Craiova. Efectul imediat: soluția se amână pentru luna martie. Se câștigă timp pentru ca legea proaspăt modificată să meargă la președintele țării pentru promulgare și să intre în vigoare.
Debutul poveștii are loc în 2018. Primăria Craiova folosește în apărarea sa, într-un proces al Asociației de Proprietari Bloc ”Romarta”, al cărui președinte este Petru Becheru, cunoscut publicului larg ca ”denunțătorul Olguței”, o dispoziție emisă de primar. Deși se aplica tuturor, fiindcă actele normative (dispozițiile) sunt legi locale, Primăria refuză să-l comunice și Asociației Bloc ”Romarta”. Astfel că, pe 29 mai 2018, Petru Becheru solicită primăriei să îi comunice toate legile locale emise de Primarul Municipiului Craiova în perioada 01.01.2001–29.05.2018.
O lună mai târziu, în ultima zi a termenului legal de 30 de zile, autoritatea locală îi răspunde la petiție (răspuns nr. 85982/29.06.2018), dar nu îi comunică nicio dispoziție de primar.
”Motivul pentru care nu mi le-au comunicat este că aceste legi, ținute la secret, au fost adoptate nelegal, fără respectarea procedurilor de transparență decizională. Drept urmare, toate efectele lor sunt nule. De exemplu, una dintre legile secrete este Regulamentul de concurs pentru ocuparea funcției de manager de spital, lege emisă de primar în 2017. Fiind nelegală, toți managerii spitalelor din Craiova, aflate în subordinea primăriei, sunt numiți ilegal în baza unor concursuri nelegale și, în consecință, toate actele semnate de acești manageri – privind achiziții, angajări ș.a.m.d. – sunt nule”, susține Petru Becheru.
Pe 2 iulie 2018, acesta formulează reclamație la primar împotriva răspunsului. Dar îi este respinsă pe motiv că nu e neîntemeiată, întrucât i s-ar fi comunicat deja ce a cerut. Pe 29 iulie 2018, Becheru dă Primăria Craiova în judecată, iar pe 19 decembrie 2018 Tribunalul București îi dă dreptate și obligă instituția să-i comunice dispozițiile emise de primar.
Primăria face recurs, iar pe 11 martie 2020 Curtea de Apel București îl respinge pentru că viceprimarul Stelian Bărăgan a semnat ilegal recursul. Nu avea drept de semnătură în numele primarului Mihail Genoiu. Ulterior, instituția face contestație în anulare împotriva deciziei Curții de Apel București, iar pe 25 iunie 2020 pierde din nou. Primăria Craiova e obligată să-i comunice lui Petru Becheru actele emise de primar cu caracter secret.
”Deoarece Primăria nu a comunicat legile în termenul de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de comunicare a legilor ascunse, am demarat procedura de executare silită a primăriei, care implică, printre altele, și că primarul să fie amendat cu 500 lei pe zi dacă, după amendare, tot nu comunică actele”, a explicat Petru Becheru.
Astfel, Tribunalul București constată, pe 22 iulie 2020, că dispozițiile emise de Primarul Craiovei nu i-au fost comunicate petentului, așa cum judecătorii deciseseră, și dispune amendarea primarului Mihail Genoiu. Primăria face recurs împotriva amendării și, după încă doi ani, când primar era Olguța Vasilescu, care și ea își consumase aproape jumătate de mandat și multă energie pentru a anula amenda, pe data de 5 iulie 2022, Curtea de Apel București îi respinge apelul.
Dar Olguța Vasilescu tot nu vrea să îi comunice toate documentele, așa că Becheru demarează procedurile pentru stabilirea sumei finale a amenzii.
”Nici după această hotărâre nu mi-au fost comunicate toate legile secrete date de primar. De exemplu, regulamentul de concurs pentru ocuparea funcției de manager de spital. În consecință, am demarat procedura stabilirii sumei finale datorate de primar drept amendă, acționând în judecată pe primarul Olguța Vasilescu, deoarece în mandatul său a rămas definitivă hotărârea de amendare, ea fiind cea care a susținut recursul împotriva amendării primarului Craiovei. În apărare, Olguța Vasilescu a aruncat vina pe funcționarii primăriei pentru necomunicare, cu toate că la procesul de recurs împotriva amendării, ea a reprezentat primăria și s-a opus amendării”, afirmă Petru Becheru.
Fără alte pârghii, actualul edil, Olguța Vasilescu, și fostul, Mihail Genoiu, actual senator, găsesc altă soluție.
Deputata de Dolj Eliza Peța a vrut să modifice și Legea 544 care oferă acces liber cetățenilor la informațiile de interes public
Pe linie județeană de partid. Sunt cooptați senatorul Ion Prioteasa, fostul președinte al Consiliului Județean Dolj, și deputata Eliza Peța-Ștefănescu. În 2020, au încercat, la inițiativa acesteia din urmă, să blocheze accesul publicului la informații, propunând o inițiativă legislativă de modificare a Legii 544. Proiectul, care a fost depus la Senat, limita accesul la informațiile publice și oferea posibilitatea autorităților să respingă solicitările pe motiv de „rea-credință” ori dacă documentele depășeau 50 de pagini. Ținta a fost tot protejarea de solicitări venite de la cetățeni. Precum Petru Becheru. Despre inițiativă puteți afla mai multe AICI).
Iată un exemplu de cum motiva municipalitatea refuzul de a-i comunica lui Petru Becheru, și în alte situații, documentele solicitate de Petru Becheru. Fiindcă, deși tot obligată de instanță, Olguța Vasilescu a continuat să nu le facă publice. (Despre asta a relatat, din nou, presa – ”Un denunțător al primarului Craiovei a obținut în instanță desecretizarea unor documente”, Adevărul.ro, 22 noiembrie 2022)
Revenind la speța privind Legea contenciosului administrativ, parlamentarii doljeni introduc în Parlament o lege care mută din în sarcina primarului în cea a primăriei amenzile primite pentru neîndeplinirea obligațiilor (precum necomunicare dispozițiilor de primar). Adică cel amendat că cineva nu și-a făcut treaba nu va mai fi primarul/persoana fizică, ci primăria/instituția publică/persoana juridică. Adică tot pe cetățeni îi va ”ustura” la buzunar, pentru că asta înseamnă din bugetul orașului în care se varsă impozitele și taxe. Paradoxal, dar adevărat.
Pe 24 noiembrie 2022, la Senatul României a fost depusă propunerea legislativă, prim semnatar fiind Genoiu, urmat și de alți parlamentari social-democrați, dar și câțiva de la PNL. Pe 14 decembrie 2022, proiectul a fost trimis la Camera Deputaților, unde, în procedură extraordinară de urgență, a fost adoptat pe data de 19 decembrie 2022. S-a întors la Senat, unde, tot în procedură de urgență, pe 6 februarie 2023 a fost adoptat. USR și AUR au votat împotrivă, iar PSD, PNL și UDMR au votat pentru. Legea urmează să fie trimisă la președintele României pentru a emite decretul de adoptare, umând ca ulterior să fie publicat în Monitorul Oficial, moment de la care modificarea intră în vigoare.
Jurnalist incognito? Nu!
Pe 8 februarie 2023, trebuia să aibă loc și ultimul termen al procesului de stabilire a amenzii. Cu o două zile înainte, în seara de 6 februarie a.c., Asociatia „Corpul Profesioniștilor în Lobby”, prin jurnalistul Ion Mihai, angajat la TVR Craiova, depune o cerere de intervenție în interesul Olguței Vasilescu, al lui Mihail Genoiu, Primăria și UAT Craiova, cu scopul de a ridica excepție de neconstituționalitate a legii care prevede amendarea primarului. Mailul este trimis de pe adresa de serviciu a jurnalistului TVR.
Însă efectul imediat și scopul este amânarea procesului, pentru ca legea lui Genoiu, abia adoptată de Parlament, dar nepublicată încă în Monitorul oficial, care mută amenda din cârca primarului în cea a bugetului local, să intre în vigoare.
Spirit cetățenesc sau interes?
Contactat de redactorul Stiricraiova.ro pentru a comenta decizia de a interveni în proces, semnatarului cererii de intervenție, Ion Mihai, care este jurnalist senior la TVR Craiova, cu peste 20 de experiență, a explicat că obiectul cererii de intervenție s-ar referi la legea privind liberul acces la informațiile de interes public (Legea 544/2001) și că, în opinia sa, cetățenii trebuie să știe cum sunt cheltuiți banii publici. În realitate, obiectul cererii de intervenție, care a amânat procesul de amendare, este Legea contenciosului administrativ (legea 554/2004), care nu are nicio legătură cu cheltuirea banilor publici. Pare că jurnalistul nu știe ce a semnat…
”Am avut de mulți ani și am în continuare o activitate în acest domeniu social și civi, am participat și particip mereu când au loc dezbateri publice, sau chiar inițiez când e cazul. Am o specializare în domeniul advocacy și pe activitatea de lobby și cred că inclusiv Legea 544, a liberului acces, care permite fiecărui cetățean să afle informații de interes public, și legea 52 (privind transparența decizională n.r.), la îmbunătățirea căreia chiar am participat. Ceea ce noi considerăm ca participanți ai vieții sociale, societatea civică, cum se spune, este că fiecare om are dreptul și trebuie să se implice în activități de genul ăsta. Trebuie să știm cum se cheltuiește banul public și este normal să fie la îndemâna oricărui cetățean acest lucru. În cererea respectivă e vorba de modul de sancționare, de felul în care instanțele înțeleg să facă o diferențiere și să aplice legea. Și, din păcate, credem că ar fi necesară o precizare a instanței vizavi de responsabilitatea unuia sau altuia”, a declarat Ion Mihai (foto).
De ce a fost depusă cererea sa pe ultima sută de metri, l-am mai întrebat pe Ion Mihai. ”Am aflat târziu de situație”, ne-a răspuns acesta.
Am întrebat și dacă a fost o coincidență faptul că la inițiativa senatorului de Dolj, Mihail Genoiu, s-a făcut o propunere de modificare a Legii cu privire la persoana pe umerii căreia va cădea sarcina achitării amenzi din speța, însuși parlamentarul fiind vizat de schimbarea acestei legii.
”Da (a fost o coincidență n.r.). Asta înseamnă că, într-adevăr, legiuitorul a sesizat că este nevoie de niște precizări concrete în acest sens și să îmbunătățească legea. Repet, eu nu cred că prin asta e un lucru rău. Nu am avut niciun fel de discuție vreodată cu cineva în cazul de față. Când a fost cu Legea 52 a transparenței decizionale, când am făcut efectiv o acțiune de lobby la decidenți în Parlamentul României, atunci, da, am vorbit cu parlamentarii de Dolj și ne-am susținut punctele de vedere pentru a arăta ce vrem noi să modificăm. Despre treaba asta (modificarea Legii 554/2004 n.r.), nu am vorbit cu niciun decident, ca să știu că se fac demersuri în sensul ăsta. Dar e un lucru bun faptul că se fac. Ce mă interesează pe mine ca cetățean plătitor de taxe și impozite? Ca banii pe care îi cheltuie decidenții să fie cheltuiți în mod transparent, să știm cu toții ce se face cu acești bani. Despre asta este vorba. Iar Legea 544 asta ne permite – liberul acces la informațiile de interes public”, a precizat Mihai.
I-am atras atenția că subiectul cererii sale de intervenție nu s-a axat pe Legea 544 a accesului la informații publice, pe care solicitantul, respectiv Petru Becheru, ceruse, de altfel, informațiile, dar nu le-a primit. Tocmai, el a câștigat în instanță să îi fie furnizate, pentru că municipalitatea refuza să i le transmită. Motiv pentru care primarul a și fost amendat. Iar cererea lui de intervenție accesorie a fost depusă în sprijinul pârâților, respectiv primarii care s-au succedat, Primăria și UAT Craiova. Mai exact, Asociația pe care o reprezintă Ion Mihai în intervenția sa arată că nu e clar cine trebuie să plătească și cât, Olguța Vasilescu și Mihail Genoiu, din amendat aplicată de magistrați primarului.
”Deci, sesizarea este făcută pe 544. Și trebuie făcute niște precizări în acest sens și faptul că există și inițiativă este foarte bine”, a conchis Ion Mihai.
Ultima noastră întrebare a fost dacă este adevărat zvonul că primarul Lia Olguța Vasilescu i-a propus ca, în schimbul acestei intervenții în proces, să devină directorul TVR Craiova. Răspunsul a fost prompt: ”Niciodată. Absolut nicoodată”. ”Funcția mea actuală este aceeași din 2003”, a adăugat jurnalistul de la TVR Craiova
***
Un aspect interesant este că organul consultativ denumit Consiliul Economic și Social (CES) România, care are între membri chiar colegi de-ai lui Ion Mihai din asociația pe care o reprezintă, a dat aviz NEFAVORABIL proiectului de act normativ inițiat de Genoiu. Motivul: cetățeanului i se restrâng posibilitățile de a obliga autoritatea publică să pună în aplicare hotărârea instanței. Modificările ”sunt de natură a afecta cetățeanul justițiabil”, a arătat consiliul. Iată mai jos documentul.
Contrar susținerilor jurnalistului TVR, deocamdată singurul efect și rezultat al cererii de intervenție (în sprijinul primarului și al primăriei – scrie negru pe alb – nu al cetățenilor!) este amânarea procesului. Până la termenul stabilit pe 1 martie 2023, au timp să intre în vigoare modificările propuse de senatorii Mihail Genoiu, Ion Prioteasa și Eliza Peța (toți trei din Dolj), semnată de toți colegii social-democrați din județ, dar și din țară. Plus vreo doi liberali și un udemerist. Amenda nu se va mai aplica primarului (persoană fizică), ci instițuției/persoanei juridice. La nivel național, conducătorii instituțiilor nu vor mai plăti din buzunarul propriu atunci când vor fi amendați că nu au respectat decizii ale instanțelor, ci banii vor fi plătiți din bugetul instituției. În cazul primăriilor, din taxele și impozitele contribuabililor. Apoi, instituția se va întoarce, dacă e cazul, împotriva funcționarului din cauza căruia nu au fost duse la îndeplinire hotărârile. Și, să reținem, funcționarul este ”sub” primar.
Că tot am revenit la primar, am remarcat că devine obișnuință la studioul teritorial al TVR Craiova ca interviurile cu domnia sa să îmbrace cele mai… stranii forme.
Iată cum arată ultimul ”interviu”, al ”zilei”, realizat cu Olguța Vasilescu, pe 26 ianuarie a.c. de o echipă a TVR. Chiar jurnalistul Ion Mihai a participat și a semnat materialul cu edilul. Că angajatul TVR o fi vorbit cu primarul și primarul cu angajatul de la TVR, se poate. Dar nu în interviul zilei de la TVR Craiova. Fragmentul face parte din monologul susținut de primar la ședința Consiliului Local Craiova din 26 ianuarie 2023. La care, desigur, a fost invitată, ca de obicei, să participe.
Și mai e o nuanță interesantă în cuprinsul cererii de intervievent semnată de Ion Mihai: stilul de redactare și de aranjare în pagină a cererii de intervenție seamănă izbitor cu multe alte cereri de intervenție redactate de avocatul Radu Marinescu. Nimeni altul decât apărătorul Liei Olguța Vasilescu și al lui Mihail Genoiu în această speță. Marinescu s-a remarcat prin faptul că a reușit să convingă instanțele să o elibereze pe Vasilescu, când a fost arestată de DNA, în dosarul ”Fațada”. De la care Petru Becheru a rămas cu apelativul ”denunțătorul” Olguței Vasilescu.
Ce spune Petru Becheru despre modificarea de ultim minut
Petru Becheru, fost președinte al Asociației de Proprietari Bloc ”Romarta”, cel care a obținut în instanță hotărârea de a primi documentele solicitate de la Primăria Craiova, dar și sentința de amendarea a edililor, declară că va redacta plângeri penale pe numele tuturor celor care ”ajută infractorii”. Cu o excepție.
”Olguța Vasilescu și grupul ei de olguțieni din primărie și-au folosit influenta pentru a convinge Parlamentul României să adopte o lege care mută către locuitori amenzile primite de Primar că nu respectă el hotărârile instanței, iar în paralel să convingă un vechi jurnalist al TVR Craiova să intervină în procesul de amendare a ei pentru a-l amâna până intră în vigoare noua lege. Voi face plângere penală împotriva tuturor persoanelor care ajută infractorii să scape de răspundere pentru ilegalitățile făcute, cu excepția avocaților. Referitor la zvonul că cel care ar fi redactat cererea de intervenție ar fi domnul avocat Radu Marinescu, avocatul Olguței, eu consider că un avocat bun face tot ce poate pentru a apăra interesele clienților săi, iar dl. prof. univ. dr. Marinescu este unul dintre cei mai buni avocați pledanți ai Baroului Dolj, un profesionist excepțional, cu o rată de succes în instanță care confirmă prestigiul de care se bucură”, a declarat Petru Becheru pentru Stiricraiova.ro.
Primarul Lia Olguța Vasilescu nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere, pagina de politician, cea personală, cât și telefonul fiind indisponibile pentru redactorul Stiricraiova.ro. Senatorul Mihail Genoiu nu a răspuns la apelurile telefonice, nici la mesajul transmis pe WhatsApp, prin care îi solicitam un punct de vedere.