DOLJ / Înalta Curte a decis că președinții și locțiitorii de birouri electorale extrași inițial trebuie menținuți

999
Arhivă / Președintele Tribunalului Dolj, Jana Scurtu, extrăgând numele președinților și locțiitorilor birourilor electorale, marți, 23 aprilie 2024

Instanța a desființat definitiv trei hotărâri ale Biroului Electoral Central privind anularea proceselor-verbale încheiate în urma operațiunilor de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție din județele Giurgiu, Dolj și Argeș și a locțiitorilor acestora.

Prin hotărârea B.E.C. nr. 29H/19.04.2024, Biroul Electoral Central a desființat procesul-verbal – act de investitură din data de 15.04.2024, încheiat de președintele Tribunalului Dolj, considerând că operațiunile de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție din județul Dolj și a locțiitorilor acestora s-au realizat cu încălcarea art. 26 alin. 5 din Legea 115/2015.

Împotriva acestei hotărâri s-a formulat acțiune în anulare la instanța de contencios administrativ, în primă instanță Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentința civilă nr. 120/30.04.2024 (dosar 185/57/2024), respingând acțiunea în anulare ca neîntemeiată, notează site-ul Probleme-de-drept.ro.

Reclamanții au formulat recurs împotriva acestei hotărâri, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) admițând recursul și dispunând, după rejudecare, anularea hotărârii nr. 29H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central. Conform sursei menționate, motivarea Înaltei Curți nu este încă publică, însă soluția poate fi consultată aici.

Pe 23 aprilie, Tribunalul Dolj a organizat o nouă extragere pentru desemnarea unor noi președinți și locțiitori.

Consecința logică a desființării hotărârilor B.E.C. anterior menționate este de menținere în funcțiile de președinte, respectiv locțiitor, a persoanelor desemnate inițial, procesele-verbale de desemnare ulterioare rămânând fără efect.

Totul pare simplu, însă nu este chiar așa, deoarece toate activitățile de până acum din cadrul birourilor electorale de circumscripție din respectivele județe s-au realizat cu birourile electorale nelegal constituite și mai sunt doar câteva zile până la alegeri.

Oare ce soluție ,,legală” va găsi Biroul Electoral Central pentru rezolvarea acestei situații, situație pe care chiar el a creat-o? Așteptăm…”, notează procurorul Ion-Bogdan Popa, în Probleme-de-drept.ro.

Potrivit acestuia, ”se constată că BEC a încălcat normele speciale de competență, a soluționat pe fond contestații tardiv formulate, a soluționat contestații deja soluționate, a soluționat pe fond contestații cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale”.

Oare de ce s-o fi întâmplat așa, având în vedere că, aruncând o privire peste componența B.E.C., constatăm că din acesta fac parte nu mai puțin de șapte judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție?”, se întreabă magistratul.

Un semn și mai mare de întrebare ne punem văzând hotărârea B.E.C. nr. 18H/11.04.2024, din care rezultă că însuși Biroul Electoral Central s-a considerat necompetent să soluționeze contestațiile privind constituirea birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București și, deși s-a întâmplat asta, totuși a ales să soluționeze pe fond contestațiile privind constituirea birourilor electorale de circumscripție din județele Giurgiu, Argeș, Dolj, Ialomița, Alba și Buzău”, se arată în încheierea articolului publicat de Probleme-de-drept.ro.

Citește articolul integral în Probleme-de-drept.ro.

ALEGEREA EDITORULUI