Nebunii din instanțele craiovene. Un judecător a cerut expertiză psihiatrică pentru stabilirea unor fapte din viitor

4577
sursa foto: https://ro.pinterest.com
Reclame

Nebuni există peste tot în lume, dar pentru aceștia societatea noastră are cămașa de forță!

Scenariul filmului Raport special (Minority Report), câștigător al premiului Oscar și regizat în 2002 de Steven Spielberg, în care un departament special al poliției numit “pre-crimă” privează de libertate viitorii criminali pe baza profețiilor făcute de trei clarvăzători, a devenit realitate pentru un craiovean. Instanța a dispus, ieri, internarea sa la psihiatrie, ca să se observe și să se determine dacă el va comite infracțiuni în viitor. Mai mult decât atât, Secția penală a Judecătoriei Craiova a trimis pe rolul Curții Constituționale a României o speță inedită care, practic, invalidează expertiza unui psihiatru și dă credit celor care ghicesc în viitor, ei devenind experți cu rol determinant în privările de libertate dispuse de magistrați. Astfel, o persoană ar putea fi condamnată nu în baza vinovăției, ci în baza a ceea persoana ar putea să facă până la sfârșitul vieții sale. Altfel spus, în baza unei prezumții a unei probabile vinovății viitoare.

Internat ”la nebuni” pentru determinarea viitorului

În rândurile de mai jos vom arăta cum, pe model sovietic, instanțele craiovene au închis gura profesioniștilor de top ai Institutului de Medicină Legală (IML) Craiova care au îndrăznit să spună că este imposibil a determina științific ceea ce va face o persoană în viitor. Totul a pornit de la cazul unui bărbat din Craiova, acuzat că hărțuiește polițiștii. Din 2018 până în prezent acesta a formulat nu mai puțin de 1.900 de petiții împotriva lucrătorilor din structurile Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Dolj. 400 dintre ele vizează doar un singur angajat al MAI. În atare condiții, instanța a vrut să afle dacă bărbatul e sănătos mintal, numai că a cerut ca psihiatrii să stabilească dacă la o dată anume din trecut a avut discernământ și dacă pe viitor e posibil să comită infracțiuni. Solicitare e cel puțin bizară. De fapt, legiștii au precizat negru pe alb că nu există metode științifice pentru o asemenea expertiză. Magistrații l-au și amendat pe expertul psihiatric de la IML Craiova pentru că nu a făcut un raport psihiatric pentru craiovean. Ironia sorții, veți vedea în cele ce urmează, e că, în disputa sa cu organele statului, acesta a cerut în mai multe rânduri ca polițiștii să fie expertizați psihiatric.

În teorie, pedepsele penale se aplică persoanelor pentru infracțiuni care au fost săvârșite, iar scopul sancționării este de a le pedepsi pentru activitățile ilegale grave pe care le-au făcut. În acest sens, Codul penal actual al României spune, încă din primele articole, că legea penală se aplică infracțiunilor înfăptuite în timpul cât legea se află în vigoare. Altfel spus, pentru infracțiunile comise, nu pentru unele care ar putea fi comise. Cu toate acestea, există juriști care au o altă viziune asupra legii penale. În opinia lor, ea are drept scop controlul statului prin teroarea instituită asupra acțiunilor cetățenilor.

Unul dintre exponenții acestei teorii este fostul procuror general al URSS, rusul Nikolai Vasilievici Krîlenko. În 1917, la unul din primele sale procese, ca procuror acuzator a solicitat și obținut împușcarea unui amiral rus, cu toate că pedeapsa cu moartea fusese abolită printr-un ucaz al lui Lenin. Conform lui Aleksandr Soljenițîn, Krîlenko a explicat colegilor juriști: „De ce vă îngrijorați? Execuțiile au fost abolite, iar amiralul nu va fi executat, el va fi împușcat!”. În viziunea lui Krîlenko, descrisă în multele sale cărți despre „legalitatea socialistă”, motivele politice trebuie să aibă rolul decisiv în stabilirea verdictului, iar regulile de procedură și probele din dosar nu sunt necesare în socialism. Aceste teorii au fost preluate și de succesorul lui, Andrei Vîșinski, care a publicat lucrarea „Teoria probelor judiciare în sistemul de drept sovietic”, premiată în 1947 cu premiul Stalin, prin care recomanda judecătorilor și anchetatorilor să aibă „o largă perspectivă socială în contextul luptei de clasă”, comiterea unei fapte ilegale nefiind necesară pentru condamnare, oamenii urmând a fi condamnați chiar și pentru simple motive educaționale, pentru ca pe viitor în societate să nu se mai săvârșească infracțiuni.

Dacă în perioada Marii Epurări condamnarea la moarte sau la muncă forțată în Gulag era metoda cel mai des utilizată împotriva dușmanilor poporului, ulterior practica terorii s-a modificat în urma constatării că moartea este o sancțiunea prea ușoară pentru unii, iar trimiterea în coloniile de muncă forțată din îndepărtata Siberie elimină presiunea asupra familiei supraviețuitoare, care pierde legătura cu persoana condamnată. Astfel, organele judiciare au devenit mai riguroase în cercetarea infracțiunilor și condamnările au început să se dea pe probe. Pentru cazurile unde probele nu existau și nu puteau fi create și/sau măsluite, magistrații și organele de cercetare penală aveau întotdeauna la îndemână metoda „aseptică” a internării la nebuni a persoanei acuzate. Această măsură asigură impactul emoțional puternic asupra persoanei acuzate atât pentru perioada internării, cât și după, prin stigmatizarea acuzatului ca nebun. În plus, după internarea inițială, orice internare ulterioară era foarte ușor de făcut, deoarece „nebunul nu și-a luat tratamentul”, ceea ce determina o nesiguranță asupra vieții. După mult chin, persoanele cu adevărat incomode erau „sinucise”, ceea ce în ochii unora confirma diagnosticul, dar în ochii celor apropiați consolida sentimentul terorii.

Psihiatria socialistă vs. psihiatria burgheză

La aceste practici au apelat nu numai sovieticii, dar și alte state totalitare, prin injectarea în sistemul medical psihiatric a cadrelor educate și racolate în URSS. În România, Catedra de psihiatrie a Facultății de Medicină din București a fost decimată imediat după venirea Armatei Roșii, iar un ofițer din Armata Roșie, de cetățenie română (de fapt un spion), fost ilegalist, Ipolit Derevici, a luat în primire conducerea celui mai mare spital de psihiatrie din țară. Astfel, deoarece o considerau domeniu de luptă ideologică, comuniștii au impus crearea unei „psihiatrii socialiste” opuse psihiatriei occidentale, pe care ei o numeau „psihiatria burgheză”. Fiind un domeniu de luptă, în câmpul tactic un rol foarte important l-au avut magistrații și securitatea.

După 1989, Statul Român și-a stabilit alte obiective și idealuri, România fiind definită prin articolul 1 al Constituției ca un stat stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției.

Dacă în primii ani de după revoluție, statul nostru a cunoscut o explozie de libertate, în ultima perioadă are loc o involuție vizibilă la toate nivelurile societății, iar peștele de la cap se împute. Prin Decizia nr.152/2020, Curtea Constituțională a României a constatat, la paragraful 104, că impunând dispozițiile cuprinse în decretele privind instituirea și prelungirea stării de urgență pe teritoriul României pe motive de Covid, Președintele României și-a exercitat atribuțiile constituționale „prin depășirea cadrului legal”, instituind restricționări ale drepturilor fundamentale ale românilor: dreptul la circulație, dreptul la exprimare, dreptul la protest, dreptul de a citi presa (fiind interzise publicații online), dreptul la întrunire, dreptul de acces la instanțe etc.

Deci, dacă președintele țării poate să forțeze ilegal oamenii să stea în case, un judecător nu are dreptul să forțeze medicii psihiatri să solicite internarea unei persoane pe termen nedeterminat pentru a ghici viitorul? Vom vedea că da. Prin metode sovietice. Dar, să începem cu cauza.

Deranjarea organelor determină dosar de hărțuire

În urmă cu câțiva ani, craioveanul D.L. a intrat într-un conflict cu câțiva polițiști din cadrul Secției 1 de Poliție Craiova. A demonstrat, printre altele, că unii dintre ei au folosit un om al străzii ca martor în niște procese-verbale, când, în fapt, el nu era de față la cele constatate prin document. În urma numeroaselor interacțiuni dintre D.L. și politiști, aceștia i-au făcut plângere penală, pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire și ultraj. 1.900 de sesizări au fost înregistrate pe numele angajaților IPJ Dolj din anul 2018 până în prezent.  Craioveanul făcea frecvent petiții referitor la activitatea lor, pe care o urmărea și documenta, pentru a le face noi plângeri penale. De exemplu, unul dintre polițiști s-a plâns că D.L. îl acuză că deține prin interpuși un restaurant fast-food în centrul istoric al Craiovei, dar că în realitate restaurantul nu este al lui, ci al cumnatului polițistului.

În instanță, dosarul penal referitor la folosirea martorului care de fapt nu era de față a ajuns la judecătorul Florin Marius Grecu, de la Secția penală a Judecătoriei Craiova. Prin sentința pronunțată în dosar, judecătorul Grecu a admis acordul de recunoaștere a vinovăției, constatând că polițistul a menţionat în mod necorespunzător realitatea, atestând că la afişarea celor două procese verbale de contravenţie ar fi asistat omul străzii Van Damme. Judecătorul a refuzat să constate că semnătura lui Van Damme a fost falsificată, deoarece procurorul nu i-ar fi cerut acest lucru.

Ulterior, dosarul de hărțuire a polițiștilor de către D. a ajuns, întâmplător, tot pe masa judecătorului Florin Marius Grecu. Acuzația de hărțuirea poate fi o „modă” în materie de închis gura persoanelor care se luptă cu nelegalitățile, metoda fiind folosită de ceva vreme în special de politicienii profund corupți.

Conform Codului penal, hărțuirea este fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă. Citind această definiție, se remarcă elementul cheie al acestei infracțiuni: cauzarea unei stări de temere. De exemplu, dacă cineva face o petiție prin care solicită informații despre diverse acțiunile ilegale unui funcționar, acesta poate susține că petițiile i-au cauzat o temere. Temerea fiind o chestiune vădit subiectivă, este clar că se poate abuza foarte ușor în cauzele cu hărțuire.

Cu toate că D.L. nu are antecedente penale, iar judecătorul care a analizat amendarea pentru discuțiile pe ton nepotrivit purtate de el cu polițiștii a considerat că faptele nu sunt suficient de grave pentru a determina amendarea, fiind suficientă avertizarea, polițiștii au considerat că acțiunile lui le-au cauzat o temere. Au convins un procuror să-l trimită în judecată, acuzându-l pe D. că îi înregistra pe polițiști „în scopul de a specula ulterior eventuale slăbiciuni ale interlocutorului”.

Oglinda

Încă de la primele termene ale procesului, polițiștii au solicitat instanței să dispună expertizarea psihiatrică a lui D. Prin hotărârea din data de 16.02.2022, judecătorul Florin Marius Grecu a fost de acord cu solicitarea polițiștilor ca D. să fie supus unei expertize psihiatrice cu următoarele obiective:

  • „stabilirea existenţei (sau inexistenţei) discernământului la momentul comiterii faptelor
    (decembrie 2019 – august 2020);
  • dacă există posibilitatea ca inculpatul să mai comită fapte prevăzute de legea penală ca urmare a unei boli psihice;
  • dacă este oportună/necesară instituirea internării medicale și obligarea la tratament medical.”

Cu toate că la prima vedere pare a fi o solicitare onestă a judecătorului, care nu vrea să condamne o persoană fără discernământ, nu putem să nu observăm că judecătorul pare să  îl considere vinovat pe inculpat și măsurile dispuse par a fi o bătaie de joc la care este supus domnul D. Nu întâmplător, prin rechizitoriu, procurorul Mihaela Vieru a constatat că inculpatul susține că există probleme referitoare la evaluarea psihologică a unor polițiști care trebuie „să fie testaţi psihologic la spitalul de psihiatrie din Craiova” (expresie îngroșată de procuror) și că pe unul din polițiști l-a catalogat drept „Ghicitorul din Filiași” (expresie îngroșată de procuror).

Reacția psihologilor burghezi și ghicitul în viitor

Ghicitul viitorului este una din cele mai vechi „meserii” din lume. În Grecia antică, ghicitorii, care lucrau în temple numite oracole, erau persoane foarte importante pentru oamenii cetății și erau respectați de popor deoarece vorbele lor nu erau considerate ghicit, ci reprezentau vorbele zeilor. Cel mai renumit era Oracolul de Delphi, care era un templu închinat Zeului Apollo. Dar prezicerea viitorului poate fi făcută și prin mijloace științifice, și în acest caz se numește prognoză.

Prin hotărârea din data de 16.02.2022, judecătorul Florin Marius Grecu a solicitat medicilor legiști să spună dacă există posibilitatea ca D.L. să comită în viitor infracțiuni ca urmare a unei boli psihice. Însă D.L. ceruse deja IMl să-i dea răspunsul la aceleași întrebări. Răspunsul transmis de IML Craiova, prin director, a fost categoric. Astfel, profesorul universitar doctor Roxana Zăvoi, conducătorul Institutului de Medicină Legală Craiova, a afirmat clar că nu se poate prognoza ce fapte penale va săvârși o persoană:

În consecință, putem concluziona că singura metodă de a determina ce fapte penale va săvârși o persoană este ghicitul, care este o metodă neștiințifică. Așa că vorbele zeilor ne parvin prin intermediul ghicitorilor.

Reacția judecătorului la afrontul psihologilor burghezi

Lupta de clasă a însemnat întotdeauna și lupta cu dușmanii din interior. Mai sus l-am amintit pe procuror general al URSS, rusul Nikolai Vasilievici Krîlenko. Acesta, cu toate că a fost un soldat credincios al partidului și un luptător pentru cauză, a fost denunțat de primul secretar al Azerbaijanului ca fiind o persoană care nu se interesează de mersul lucrurilor din Ministerul Justiției pe care îl conduce, că a pierdut timpul făcând trasee montane și, cel mai grav, în ultima perioadă a jucat foarte mult șah. În consecință, Stalin l-a exclus dintre membrii comisariatului sovietic și a dispus anchetarea sa de către NKVD.

Afirmația prof. univ. dr. Zăvoi că „medicii legiști nu sunt în măsură să prevadă dacă în viitor o persoană va săvârși fapte de natură penală deoarece nu există criterii științifice” este un exemplu clar de logică burghezo-moșierească antirevoluționară care trebuie înfierată pe toate canalele cu mânie proletară. Conform principiilor luptei de clasă, un om care afirmă așa ceva este un trădător al cauzei, un deviaționist de dreapta și un dușman al idealurilor Revoluției din 1989, deci nu poate fi parte din comisia care face expertize judiciare ce au ca scop ghicitul în viitor.

Astfel că, prin hotărârea din data de 25.05.2022, judecătorul Florin Marius Grecu a exclus-o pe prof. univ. dr. Roxana Zăvoi din comisia de expertizare psihiatrică, pentru că-i răspunsese inculpatului la întrebare:

Eliminarea unui dușman al poporului este nimic dacă urmașii lui nu înțeleg mesajul. În scurta anchetă la care a fost supus, Nikolai Vasilievici Krîlenko a denunțat peste 30 de subalterni pe care el i-ar fi recrutat într-o conspirație anti-sovietică. Astfel de denunțuri erau suficiente pentru a justifica arestarea, anchetarea și judecarea rapidă a unui acuzat și erau folosite la momentul oportun.

Urmașul prof. univ. dr. Roxana Zăvoi în comisia de expertizare este asistentul universitar dr. Valentin Zorilă. Pentru că nu a solicitat ca inculpatul D. să fie internat forțat la spitalul de nebuni sau să găsească o soluție să o facă, același judecător a dispus amendarea dr. Zorilă:

Epilog

În cele din urmă, IML, prin dr. Zorilă constată că deși îi fusese dat bilet de trimitere pentru internarea la Psihiatrie, pe care D.L. îl semnase, acesta nu a făcut ”uz” de el. În consecință, pe 27.07.2022, IML Craiova a propus internarea nevoluntară a lui D.L. pe o perioadă nedeterminată:

Judecătorul Florin Marius Grecu a aprobat-o imediat, dispunând executarea de îndată pentru 48 de ore, cu drept de recurs nesuspensiv. Adică D.L. să motiveze contestația împotriva internării din spitalul de nebuni și instanța superioară să stabilească definitiv dacă trebuie internat abia după ce iese de acolo. Anterior, cu susținerea Parchetului, pe data de 17.06.2022, judecătorul a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu o excepție de neconstituționalitate a articolelor de lege referitoare la internarea nevoluntară și la expertizele psihiatrice având în vedere că aceste norme prevăd o durată maximă de doar 30 de zile pentru internarea nevoluntară, perioadă care nu este suficientă pentru a determina dacă o persoană va săvârși infracțiuni în viitor.

În mod ironic, dar care îl va costa, probabil, D.L. a precizat că termenul corect ar fi internarea pe viață, pentru că numai internat pe viață se poate afla sigur dacă o persoană va săvârși infracțiuni în viitor. Asta pentru că doar despre morți putem spune cu certitudine că nu vor mai săvârși nimic. Motivarea pe care o va da CCR asupra excepției poate deschide… noi orizonturi.

Pe 27 iulie 2022, la ora 18:25, D.L. a intrat, sub escorta poliției, în curtea Clinicii de Psihiatrie Craiova de lângă Parcul Nicolae Romanescu. El i-a rugat respectuos pe cei prezenți să anunțe presa cu privire la situația sa, în speranța că poate va veni un jurnalist. Din interior, o fată blondă, cu ochii de un albastru nemărginit, aproape transparent, precum în cărțile lui Ryu Murakami, i-a răspuns: „nimeni nu este interesat de tine, nu va veni nimeni”.

În aceeași zi a demiterii sale din funcția de Ministru al Justiției, Securitatea sovietică (NKVD) l-a arestat pe Krîlenko și, în cadrul unei anchete rapide, acesta a recunoscut că este un deviaționist de dreapta din 1930 și un dușman al lui revoluției lui Lenin încă de dinaintea revoluției. Conform principiilor legalității socialiste dezvoltate chiar de el sub motto-ul „trebuie să îi executăm nu numai pe cei vinovați. Execuția celor nevinovați va impresiona masele și mai mult!”, a urmat un proces de 20 de minute, fiind condamnat la moarte și împușcat în ceafă imediat.

Încheiem toate aceste nebunii cu citatul sugestiv cu care am deschis materialul, care-i aparține lui Nicolae Ceaușescu: „Nebuni există peste tot în lume, dar pentru aceștia societatea noastră are cămașa de forță!”.

ALEGEREA EDITORULUI