Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis miercuri, 1 martie 2023, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, conform unui comunicat emis în aceeași zi presei. Parlamentul României o transmisese, pe 10 februarie 2023, în vederea promulgării, fiind tratată în regim de urgență.
Este vorba despre modificarea propusă de trei dintre parlamentarii de Dolj, între care fostul primar al Craiovei, Mihail Genoiu, direct interesat ca legea să fie schimbată. Subiectul a fost tratat în exclusivitate de Stiricraiova.ro.
Redăm mai jos textul integral al comunicatului trimis de Președinția României.
CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004
”La data de 10 februarie 2023, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (Pl-x nr. 774/2022).
Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 în ceea ce privește unele aspecte referitoare la executarea hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele de judecată în materia contenciosului administrativ.
Potrivit art. unic pct. 1 din legea supusă reexaminării art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 se modifică în sensul înlocuirii amenzii aplicate conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate, cu o amendă aplicată persoanei juridice, autorității sau instituției publice. Astfel: „La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică persoanei juridice, autorității sau instituției publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii”.
Totodată, la articolul unic pct. 2 din legea supusă reexaminării se modifică art. 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, înlocuindu-se posibilitatea conducătorului autorității publice de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva celor vinovați pentru neexecutarea hotărârii judecătorești definitive cu posibilitatea persoanei juridice, autorității sau instituției publice de a realiza acest lucru. Astfel: „Persoana juridică, autoritatea sau instituția publică se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovați sunt demnitari sau funcționari publici, se aplică reglementările speciale”.
Dispozițiile art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 se completează cu prevederile art. 906 alin. (2), (3) și (5) din Codul de procedură civilă, compatibile cu procedura specială reglementată de această lege. Astfel, potrivit art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă – normă de drept comun cu care dispozițiile Legii contenciosului administrativ se completează – „penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării”. În aceste condiții, dispozițiile art. 24 alin. (3) instituie un mijloc de constrângere a autorității publice pentru executarea obligațiilor stabilite în sarcina sa și o formă de răspundere juridică, drept sancțiune pentru pasivitatea autorității publice constrânsă să își execute obligațiile fixate prin hotărârea judecătorească. Așadar, revine instanțelor de judecată competența de a evalua imposibilitatea obiectivă de executare a obligațiilor.
În condițiile în care legea supusă reexaminării schimbă concepția normativă cu privire la persoana susceptibil a fi sancționată cu amendă – pentru ipoteza în care debitorul, autoritate publică, nu execută de bunăvoie obligația stabilită prin hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de contencios administrativ – înlocuind „conducătorul autorității publice” cu „persoana juridică, autoritatea sau instituția publică”, considerăm că se impune reanalizarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 554/2004.
Apreciem că dispozițiile menționate trebuie să prevadă obligația exercitării acțiunii în regres, nu doar posibilitatea de a se îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii. Utilizarea verbului „se poate”, prevăzut de norma în vigoare, își găsea rațiunea atunci când persoana susceptibil a fi sancționată cu amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere era conducătorul autorității publice.
Având în vedere că persoana sancționată devine persoana juridică, autoritatea sau instituția publică, amenda va fi plătită din fonduri publice. În această situație, este necesară instituirea obligativității exercitării acțiunii în regres și, în consecință, recuperarea sumelor respective de la persoana sau persoanele vinovate de neexecutarea hotărârii judecătorești.
De altfel, atunci când statul este prejudiciat, obligația exercitării acțiunii în regres pentru recuperarea fondurilor publice este reglementată de art. 1384 alin. (2) din Codul Civil, potrivit căruia: „Când cel care răspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finanțelor Publice se va întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară, împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, în măsura în care acesta din urmă este răspunzător, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu”.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004”.