Interviu cu Charlie Chaplin. De la Mediaș, la Craiova, n-a venit de frica soacrei, ci de amorul artei

1562
Reclame

De vreo săptămână, Charlie Chaplin a poposit la Craiova. ”Orașul vostru-i fain și mare”, ne spune, că nu e mut ca-n filmele care l-au consacrat. Și dacă orașul e mare, iar Chaplin e universal, poate să binedispună mulți trecători, iar pe copii să-i facă să zâmbească. Pe-ai lui, trei la număr, i-a lăsat acasă, la Mediaș, cu nevasta. Însă, ca mâine nu-i poimâine și-i aduce în Bănie. Asta își dorește. A văzut ce înseamnă munca pe un șantier din Polonia, a vrut să se stabilească în Finlanda, iar în prezent trăiește ”visul craiovean”. Face teatru stradal, învățat la școala vieții, are bun-simț, iar oamenii sunt generoși. Îi dau bani.

I s-o părea lui orașul nostru mare, dar pentru noi e o scenă mică în care des se joacă teatru absurd. Deja al nostru Chaplin și-a făcut loc între fântâni și parcuri cu naiade, căsuțe de povești și zâne. El nu e inamovibil. Din contră, caută și trebuie să anime întreg orașul. E pe cont propriu. Și urmărește să nu fie urmărit. Doar admirat și răsplătit.

Chaplin de la Mediaș n-are casă la Craiova. Stă la Vila Alfredo, pe Mitropolit Firmilian. ”Are prețuri bune”, ne explică. N-am întrebat unde mănâncă, dar l-am intervievat la o gogoașă, mai sus, înspre Lipscani. E demascat și sincer.

După ce cântă cocoșul pe ”Mitropolit Firmilian”, Stoica Danciu sau Danciu Stoica, fiindcă nu știm care-i prenumele, începe să se ”mascheze”. Se face Chaplin.

R. Îți faci singur machiajul?

C.C: Mă maschez singur.

R. Unde te machiezi?

C.C: În oglindă.

R.: Nu, nu, adică te duci la un salon?

C.C. Nu, n-am eu bani să mă duc la saloane.

R. Folosești vopseluri speciale, ceva? Mă gândesc că dacă stai toată ziua machiat, mai ales pe căldură, poate curge machiajul…

C.C.: Când le zâmbesc și le fac așa, din ochi (trecătorilor n.r.), de multe ori, atunci să mai duce așa din colț. Da’, nu-i problemă, mă refac. În rest, n-am probleme, am o cremă foarte bună.

Reporter: De ce ai ales tocmai Craiova?

Charlie Chaplin: Orașul vostru-i fain și mare.

R. Cât stai la noi?

C.C: O să mă duc marți acasă, la copii și nevastă. Am doi băieți și o fată, de 1 an, 5 și 9 ani.

R. Și te mai întorci?

C.C. Da, păi vreau să-i aduc și pe ei la Craiova

R. Cu soacra te înțelegi?

C.C: Mă înțeleg destul de bine, da.

R: Atunci, n-ar putea să mai stea și ea cu copiii și să lucreze și soția?

C.C.: N-am nădejde să steie nimeni cu copiii, pentru că nu stau. Le-am spus (socrilor n.r.) și degeaba, că nu stau. Am vrut să plec cu nevasta dincolo, să steie ei cu copiii, dar n-o vrut. Am vrut să mă stabilesc în Finlanda, că am mai fost acolo.

R. Finlanda a intrat în NATO, știai?

C.C. Da, știu. Am fost acolo acum o lună dă zile și e o țară frumoasă. Dar acolo pe timp de iarnă e greu pentru mine. M-am gândit, și-i greu. Acolo tot timpul îi frig. Îi am pe cumnatu-meu și pe sora mea acolo.

R. În Finlanda ai vrut să fii tot Charlie Chaplin?

C. C. Nu. Am vrut să muncesc acolo.

R: Dar, până la Chaplin, ce-ai muncit?

C.C. N-am muncit nimica. Decât o singură dată am lucrat în Polonia, la dămolări. Plăteau bine. 45 de milioane pe lună. Îmi dădeau banii la două săptămâni. Am lucrat vreo șasă luni. Atât s-a putut.

R. Cât câștigi la Craiova?

C.C.: Am câștigat și 250 de lei într-o zi. Sâmbăta și duminica se câștigă cel mai bine: 200-250 de lei. Dacă trag de mine și zâmbesc toată ziua, e bine.

R. De ce ești Charlie Chaplin și nu altcineva?

C.C.: E un personaj vestit. Știe oricine de Charlie Chaplin. Da’ unii mă confundă. Le zâmbesc la toți, copiii vor să facă poze cu mine. Merg și la petreceri dacă mă invită. Puteți să scrieți numărul meu de telefon în ziar, dacă vreți, vă rog? Animez și la petreceri.

R. Con anima, putem și vrem: Charlie Chaplin – 0758.749.845.