Mihai, soldat ucrainean de origine română: Fuga de bombe este un joc al hazardului. Pot să cadă chiar în locul în care te ascunzi

461
Mihai, soldatul ucrainean de origine română

Mihai este un soldat ucrainean de origine română. Este strănepotul lui Vasile Filip, fost primar la Sighetul Marmației înainte de Al Doilea Război Mondial. Vorbește bine limba română, și pentru că bunicul său patern a fost profesor de limba română.

S-a născut la Solotvîno, peste apa Tisei, la 700 metri de teritoriul României. Acolo, 90% din populație vorbește limba română. S-a înrolat în armată ca să lupte pentru Ucraina a doua zi de la începerea războiului, pentru că „așa a simțit”.

Ucraina e pamântului lui. În Ucraina are familia și avuțiile care, așa cum explică, nu reprezintă doar munca lui, ci și munca generațiilor de dinaintea lui.

Limba română este limba în care gândește, toate gândurile lui sunt în limba română, ceea ce îl determină să se considere român.

Mihai a luptat și luptă pe mai multe fronturi din Ucraina, fiind adesea în linia 0. Despre contraofensiva de la Harkiv spune că a fost cea mai grea.

Alături de Radu Hossu a distribuit ajutoare umanitare în Bakhmut civililor aflați doar la câțiva km de linia frontului, în zone în care nu mai intra nimeni.

Două dintre drumurile făcute până acolo au fost drumuri ale morții. A pierdut prieteni buni în acest război, dar a înțeles că dacă se lasă pradă suferinței, riscă să își piardă mințile. Deși nu e imun la frică, o ține sub control, pentru că știe că cei mai vulnerabili soldați în război sunt cei cărora le este frică.

A învățat să se adapteze traiului de pe front încercând să îl facă pe cât de comod posibil. Îi plac mult animalele, iar acolo în preajma frontului, le ia în brațe și le mângâie pentru că “îi înmoaie inima și îl relaxează”.

În Donbas a primit o lecție de viață când, într-un sat, printre ruinele din jur, a dat peste o bunică cu doi copii de 4 și 5 ani, care muncea  pământul din curte „ca să scoată un cartof, o ceapă ca să le facă de mâncare copiilor”.

Deși nu mai aveau mamă, iar de tată nu se mai știa nimic, copiii, pentru care Mihai avea bomboane, se jucau și zâmbeau. Și-a dat seama atunci cât de mare poate fi puterea oamenilor de a supraviețui, o putere care depășește așteptările omului.

Pentru că în războiul din Ucraina tehnica are un rol decisiv nu doar în reușita militară, ci și în protejarea și salvarea vieților soldaților, Mihai încearcă să strângă bani pentru această tehnică.

Continuarea, în PRESShub.

ALEGEREA EDITORULUI