Muzeul Cărții și Exilului Românesc a fost inaugurat, vineri seară, noua instituție, unică la nivel național, urmând să pună la dispoziția publicului documente și opere aparținând unor personalități românești marcante aflate în exil.
Muzeul Cărții și Exilului Românesc, aflat în subordinea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj, este amenajat în incinta Casei Dianu, clădire cu statut de monument istoric din Craiova, care a fost restaurată și consolidată printr-un proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, având o valoare totală de 4,8 milioane de euro, inclusiv TVA.
Muzeul se găsește în curtea unei clădiri care a aparținut magistratului Dianu, un imobil emblematic pentru Craiova.
În clădirea istorică de importanță națională a funcționat Școala de Arte „Cornetti”. Acum, ea adăpostește unul dintre cele mai mari fonduri de carte, care au aparținut unor scriitori români, respectiv 38 de colecții care au fost donate de mari personalități.
Tot aici, potrivit președintelui CJ Dolj, va fi înființa un institut de cercetare. Noua instituție de cultură va cuprinde fonduri și colecții extrem de necesare pentru îndeplinirea obiectivului de reîntregire a culturii naționale cu întreg tezaurul cultural realizat în afara granițelor României.
Președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, a anunțat cu acest prilej instituirea unor burse de cercetare, care vor purta numele donatorilor și care vor pune în valoare, prin studiile realizate, colecțiile aflate în muzeu.
Din patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc fac parte fonduri de documente și colecții personale ale acad. Dinu C Giurescu, istoricului Dan Berindei, ale acad. Basarab Nicolescu, scriitorilor Mircea Eliade, Leonid Mămăligă, Vintilă Horia, Cicerone Poghirc, Andrei Codrescu, Cezar Vasiliu, Ion Deaconescu, regizorilor Andrei Șerban și Paul Barbăneagră, artiștilor plastici Corneliu Șerban Popa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou și Constanța Buzdugan, soților Rodica și Șerban-Viorel Stănoiu, soților Romulus și Ileana Vulpescu, istoricului V. Veliman și alți importanți oameni de cultură care, deși în plecați în exil, au continuat să trăiască și să simtă românește.
