Anchetatorii violatorului Gheorghe Dincă din Caracal au apelat la o metodă inedită pentru a pătrunde în mintea acestuia. Scopul a fost de a accesa mecanismele conștiente și inconștiente ale infractorului pervers, în relație cu victimele sale. Criminaliștii i-au cerut să deseneze fetele, ca să observe cum s-a raportat criminalul la ele și care i-au fost manifestările interioare.
Procurorii arată că Gheorghe Dincă, având o sexualitate exacerbată pentru vârsta sa (constatată cu ocazia expertizei psihiatrice și a analizei comportamentale), preocupat până la obsesie de propria virilitate și convins de efectul stimulant al sexului oral, nu mai avea niciun pic de respect pentru femeie ca individ, aceasta devenind, în mentalul său, un simplu obiect de satisfacere a plăcerilor sexuale.
În continuare vom prezenta și analiza două dintre desenele făcute de bătrânul ucigaș.
Șocul psihologic și primul desen
Una dintre tehnicile de anchetare a criminalilor periculoși este șocarea lor, pentru a se deschide în fața anchetatorilor. Astfel, la una dintre audieri, organele de cercetare penală i-au solicitat lui Gheorghe Dincă să-și deseneze victimele.
Inculpatul nu a avut niciun reper foto sau video în desenarea victimelor sale, oamenii legii susținând că nu i s-a oferit nicio indicație. Sarcina de a le desena i-a testat capacitatea empatică (constatativ absentă) și reactivitatea la atingerea nucleului criminal, care s-a manifestat prin șoc psihologic inițial, urmat imediat de expresii afective bizare.
Sarcina de a-și desena victimele îi declanșează violatorului șocul psihologic scontat, acesta rămânând perplex în fața unei cerințe simple: „Deseneaz-o pe Prima!”, i-au spus anchetatorii. Dincă a fost de acord să deseneze, dar s-a scuzat că nu poate executa un desen frumos.
După ce a fost lămurit că aspectul estetic este neimportant, inculpatul a început să o deseneze pe prima victimă. A început de la cap, insistând asupra trăsăturilor feței. Liniile sunt trasate fin, în gesturi scurte artistice, ca și cum ar circumscrie aluziv persoana.
Analiza efectuată de specialiștii care au fost implicați în cercetarea cazului începe cu remarcarea faptului că desenul ocupă 45% din spațiul foii, ceea ce semnifică plăcere, importanță afectivă, investiție valorică acordată unei persoane mature din punct de vedere fizic, mai corpolentă.
Plasarea dominantă în partea din stânga-sus a paginii trimite la resentiment, negativitate, ascundere și victima ca expresie a unei idei care ”a fost”, arătând că periculosul violator se raportează cu ambivalență la victima sa.
Lungimea părului, așa cum a fost desenat de perversul violator, are o semnificație psihosexuală specială, subliniind feminitatea. Părul ocupă aprox. 40% din înălțimea persoanei desenate și este dispus cumva într-o parte (spre stânga, privind dinspre victimă) în jurul unui chip zâmbitor, ceea ce îndreaptă atenția asupra percepției unui spirit jucăuș, o fată vorbăreață/comunicativă, capabilă să-și păstreze optimismul chiar și în situații critice.
Urmărind desenul, s-a observat faptul că Dincă nu a acordat prea multă atenție corpului fetei, ceea ce, din punct de vedere proiectiv psihologic, denotă o particularitate a psihologiei bătrânului violator: victima este percepută ca neavând emoții și dezumanizată.
Capul desenat puțin mai mare decât trunchiul sugerează ideea că inculpatul și-a perceput
victima mai matură, abilă, cerebrală, calculată, mai adaptabilă, mai frumoasă.
Specialiștii Poliției Române au sesizat că fetei îi lipsesc urechile, ceea ce poate sugera prăbușirea comunicării, indiferența la acțiunile victimei. Criminalul nu este interesat de victima sa și nici impresionat de vocea/țipetele ei, pentru că nu este dispus să audă nimic.
Al doilea desen
Desenarea celei de-a doua victime a început cu aceeași cerință: „Deseneaz-o pe a doua!”. Bărbatul a început să trateze operațiunea ca pe un joc.
Supraveghetorii au observat că Dincă nu mai desena cu finețea cu care a desenat-o pe prima, tremurându-i mâna.
Plasarea integrală a fetei în cadranul stânga-sus trimite la resentiment, negativitate, expresie a unei idei care ”a fost”, ucigașul raportându-se negativ la victima sa. Expresia desenată a feței este ștearsă, non-emotivă, ușor tristă. Tot la nivelul expresiei feței apar și alte detalii: nasul este desenat mai fin, ochii sunt inexpresivi, sprâncenele sunt drepte, ușor depărtate de rădăcina nazală, bărbia este rotunjită. Gura reține sentimentele, exprimând lipsa de plăcere. Din nou lipsesc urechile, deoarece nemilosul ucigaș nu este interesat de victima sa și nici impresionat de vocea/țipetele ei, pentru că nu este dispus să audă nimic.
Gheorghe Dincă, un ucigaș obsedat sexual, bântuit de lipsa de afectivitate a soției
Procurorii au susținut în fața instanței că violatorul Gheorghe Dincă este o persoană obsesională, cu trebuința de agățare de un obiect de „dragoste”. El a luptat să își păstreze o sexualitate normală, fiind puternic frustrat de insatisfacția trebuințelor sexuale în planul realității.
În rechizitoriu, anchetatorii arată că cea mai adâncă trăire a criminalului Gheorghe Dincă este experimentată negativ de acesta în cadrul relației de cuplu. Soția lui este prilej de intensă frustrare, prin ”răceala” sa afectivă, demisia emoțională din viața de familie și
iminența divorțului. Criminalul se simte ”înjunghiat pe la spate” de partenera sa de viață. Soția este percepută de bătrânul violator ca fiind direct responsabilă de năruirea edificiului marital și reprezintă motivul pentru care niciun viitor nu mai este posibil.
După ce a terminat de desenat, Gheorghe Dincă a spus că:
”Vreau Să merg la Biserică dacă va voi fi în penitenciar și să aprind câte o lumânare pentru fiecare
din cele două crime. aș fi mulțumit să se odihnească în pace!”