Cum s-a înfruptat Craiova din Șimnic și Podari. Urmează altele?

2603
Reclame

Îmbogățită cu 385 de hectare în 2021, pe care efectiv le-a primit cadou de la Șimnicu de Sus și Podari, Craiova se uită și-n curtea vecinelor Cârcea și Malu Mare, singurele cu care se mai află în litigiu și care ar mai putea să-i dea din terenuri. ”Noi trebuie să ne extindem” susținea Olguța Vasilescu în primăvară, ca o sentință care trebuie îndeplinită. De altfel, Craiova se-nfrupta din pământurile altora, sub formă de taxe și impozite, cu mult înainte de mandatele sale de primar.

Sunt foarte mulți investitori care vin. Ne macină, la ora actuală, subiectul locurilor de muncă, pentru că investitorii nu mai găsesc forță de muncă în Craiova și nu mai găsesc terenuri. De fapt, problema cea mai mare este a terenurilor. Atunci, trebuie să găsim tot felul de subterfugii ca să putem să majorăm suprafața municipiului, așa cum ne batem ca în Parlament să treacă Legea zonelor metropolitane (…)”, explica Olguța Vasilescu în luna mai a acestui an. (Sursa AICI).

Cum a reușit să-i convingă pe edilii de la Șimnicu de Sus și Podari să îi cedeze 250, respectiv 135 hectare de teren are legătură, probabil, cu ”subterfugiile” de care vorbea Olguța Vasilescu, fiindcă nu doar că e greu de crezut că vecinul ți-ar da din pur altruism din valoroasele lui pământuri, cu tot cu oi și capre de muls, dar e cel puțin interpretabil și ciudat din punct de vedere legal.

În 2012 s-a încercat aplicarea prevederilor art. II din Legea 133/2012. Membrii comisiilor de delimitare teritoriale de la UAT Craiova și UAT Șimnicu de Sus au refuzat recunoașterea reciprocă a granițelor și semnarea procesului-verbal de delimitare. Conform legislației, în termen de 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, prefectul trebuia să iniţieze concilieri sau, în caz contrar, să sesizeze instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale. Asta s-a întâmplat abia după 9 ani.

Astfel, în februarie 2021, Instituţia Prefectului – Judeţul Dolj a formulat cereri de chemare în judecată în contradictoriu cu Municipiul Craiova și comunele Șimnicu de Sus și Podari, Consiliile locale ale celor două comune și Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj. Reclamanta a solicitat ca prin hotărârile ce se vor pronunța, instanța să dispună obligarea unităţilor administrativ-teritoriale mai sus menţionate să stabilească hotarele și să delimiteze teritoriile dintre ele. Nu au fost singurele comune vecine cu Craiova chemate în judecată, însă doar cele două au decis, până în prezent, să se înțeleagă amiabil cu Craiova.

Astfel, limita teritorială a fost stabilită pe cale administrativă, fiecare dintre cele două UAT-uri încheind procese-verbale de delimitare. În cazul celor două asta a însemnat că nu s-a mai ținut cont de niciun document OCPI Dolj, cum s-ar fi ținut în cazul în care procesul rămânea în instanță.

Însă în cazul Șimnic și Podari, nu doar că membrii comisiilor au delimitat granițele, dar au modificat efectiv suprafețele, în favoarea Craiovei. Podari a cedat 135 hectare, iar Șimnicu de Sus 250. În mod extrem de ciudat, primarii Aurel Gheorghiță și Marius Cosmin Dumitru nu și-au manifestat absolut deloc interesul să-și traseze graniţa cât mai favorabil şi să vină la negocieri cu ideea de a a păstra măcar ce avea conform documentelor. Din contră, i-au dat Craiovei zeci de hectare de pomană. Motiv pentru care se iscă alte discuții. Pentru că, nu-i așa, nimic nu e gratis. Speculăm că negocierile s-au purtat politic între primarul Lia Olguța Vasilescu și colegii săi de la PSD, Gheorghiță și Dumitru. Acesta din urmă și-a pierdut mandatul de primar, în ciuda și după multe zbateri și subterfugii puse la cale și cu sprijinul prefecturii conduse de Dana Barbu. Poate de asta au și încercat să-l păstreze social-democrații pe toate căile posibile pe fostul edil de la Șimnic. La Podari, e posibil ca înțelegerea să fi fost legată de introducerea RAT Craiova în planul de transport metropolitan. Primarul Aurel Gheorghiță are propria firmă de transport de călători. De altfel, e singurul care nu a cerut să intre în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Asociaţia Metropolitană de Transport Public Craiova”.

Șimnic și Podari nu doar s-au delimitat de Craiova, ci s-au micșorat în favoarea ei

Scopul reglementării instituite prin Legea nr. 133/2012 (privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 n.r.), respectiv că, în acest gen de litigii, instanţa nu realizează un partaj între două comune, nu atribuie uneia sau alteia dintre părţi anumite imobile, ci doar stabilește limita teritorială conform legii, în sensul că recunoaște limitele administrative, în baza documentației avută în vedere la înființarea comunei prin lege, evidențele actuale ale OCPI fiind relevante în acest sens”, au arătat magistrații Tribunalului Dolj în motivarea Hotărârii din 12 ianuarie 2022 prin care s-a luat act de renunțarea la judecată în cazul litigiului dintre Craiova și Podari, pentru că între timp cele două au semnat procesul verbal de DELIMITARE amiabil.

Problematica interesantă și de luat în calcul este cea asupra căreia s-a pronunțat Curtea Constituţională cu ocazia soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea 133/2012, menționată în motivarea Tribunalului Dolj: “Curtea reţine că distincţia dintre aceste două operaţiuni este esenţială, deoarece delimitarea şi marcarea hotarelor reprezintă operaţiunea tehnică de materializare în teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile prevăzute de lege sau de actele administrative cu caracter normativ date în aplicarea acesteia (art. 11 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, republicată, Regulamentul de organizare şl funcţionare a comisiilor de delimitare), în timp ce modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale este măsura legislativă care priveşte exclusiv înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ – teritoriale“.

În instanță nu e vorba de o stabilire propriu-zisă a respectivelor limite, ci de o recunoaştere a limitelor conform evidenţelor pe care OCPI le deţine, ca urmare a ultimei reorganizări administrativ-teritoriale a României, reglementată de Legea nr. 2/1968, şi a delimitărilor cadastrale existente în acest sens, așa cum reiese și din dispoziţiile Art. 11 alin. 3, 4, 5 și 6 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şl publicităţii imobiliare, republicată şi actualizată. Aceeași lege este invocată și de reprezentanții municipalității craiovene.

Am întrebat Prefectura Dolj pe ce s-au fundamentat litigiile dintre Craiova – Podari și Craiova – Șimnicu de Sus și, potrivit răspunsului, ”litigiile, conform dosarelor nr. 626/63/2021 (Craiova — Podari), nr.627/63/2021 (Craiova- Simnicu de Sus), pe rolul Tribunalului DoIj, au fost fundamentate pe art. II din Legea nr. 133/2012 (pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 n.r.).

Am întrebat și Primăria Craiova pe ce s-a fundamentat solicitarea UAT pentru stabilirea unor noi limite teritoriale între Craiova – Podari și Craiova – Șimnicu de Sus. Reprezentanții instituției ne-au răspuns că ”Procedura de recunoaștere a limitelor unităților administrativ-teritoriale a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 11, alin. 4-8 și 16 din Legea cadastrului și publicitatii imobiliare nr. 7/1996 cu completarile si modificarile ulterioare și prevederile art. 102 din Ordonanta de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ”.

Trebuie să amintim și faptul că, potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul nr. 554/2001 cu modificările şi completările ulterioare, hotarele administrativ-teritoriale sunt delimitate şi marcate de către comisia de delimitare, stabilită prin Ordinul Prefectului, şi nu de către OCPI Dolj.

Probabil că aici au găsit cele trei localități portița ca să interpreteze legea așa încât Craiova să poată lua după bunul plac 375 de hectare de teren de la cele două. Altfel, așa cum încercam să explicăm mai sus, hotarele ar trebui DELIMITATE și MARCATE, nu MODIFICATE de comisie, după ce fiecare și-ar expune pretențiile bazându-se pe actele care există la OCPI. Acesta este și motivul pentru care alte localități nu au stat la discuții și negocieri, ținând cu dinții de ceea ce le aparținea conform documentelor. Or, Craiova nu avea cum să câștige vreun hectar în plus în instanță nici de la altele, nici de la cele două, fiindcă nu l-a avut niciodată, conform documentelor de la OCPI. Cel mult – și aceasta era logica – puteau să cadă de acord asupra cedării unor suprafețe aflate exact la granițe în cazul unor anomalii precum cele în care o jumătate de stradă aparține de o localitate, iar cealaltă jumătate de o alta. Situații întâlnite, de altfel, la Cârcea și Malu Mare, după cum veți vedea în conținutul articolului.

Una dintre explicațiile primarului Craiovei a fost că prin cedarea de către comuna Șimnicu de Sus ”s-a reușit deblocare unei situaţii care era foarte deranjantă pentru locuitorii din Șimnicu de Sus, care se aflau la limita dintre cele două localităţi, în sensul că puteau să aibă casa pe Craiova şi terenul din curte pe Şimnicu de Sus” și că ”de câte ori aceştia încercau să-şi introducă utilităţile, în special gazele, aveau probleme, adică nu puteau să semneze contractele“.

Pe de altă parte, a mai spus primarul, partea interesantă este că ”practic, Craiova îşi măreşte suprafaţa cu 250 de hectare de teren, care sunt în intravilanul Craiovei. Pe aceste tarlale noi vom putea construi orice, de la blocuri, parc industrial, case pentru oameni. Sunt zone pentru care va trebui să eliberăm în perioada următoare certificate de urbanism, pentru a se putea extinde suprafaţa construibilă a municipiului Craiova“, a adăugat edilul Craiovei. (Sursa declarației AICI). Așadar, Craiova are nevoie să construiască și, evident, să mai atragă bani la buget prin impozite și taxe de la noii ”locatari”. De ce n-ar fi făcut-o Podariul și Șimnic?

Am întrebat Prefectura Dolj și cât de mult este permisă modificarea limitei unei localități, dacă există o prevedere specifică privitoare la suprafață ce poate fi afectată, (o suprafață minimă /maximă ce poate fi dislocată de la o unitate administrativ teritorială în favoarea altei UAT. Răspunsul a fost că ”nu există o astfel de procedură”. Înțelegem că, astfel, ori de câte ori primarii din localitățile învecinate au chef de niște hectare de teren, pot s-o pună de-un proces verbal de delimitare-cedare-preluare după bunul plac. Pur politic!

Totuși, în Legea cadastrului și publicității imobiliare invocată de ambele instituții nr. 7/1996, conform prevederilor Art. 11, alin. 10, se arată că ”actualizarea limitelor este o operațiune tehnică prin care limita dintre două UAT-uri se schimbă pe o porțiune limitată, pe baza acordului comisiei de delimitare. Potrivit Art. 11, alin. 17, modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale este măsura legislativă care priveşte exclusiv înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ – teritoriale (așa cum arăta și Curtea Constituțională mai-sus). Craiova, Șimnic și Podari le-au făcut, practic, pe toate. Le-au și actualizat și modificat însă oficial le-au ”delimitat”. Prin ”subterfugii”.

Oameni ”mutați” din rural în urban prin proces-verbal

Fără să fie consultați, oamenii s-au culcat ”țărani” și s-au trezit ”orășeni”. ”Actele normative (…) în baza cărora au fost recunoscute limitele administrative între UAT Craiova și UAT Șimnicu de Sus, precum și între UAT Craiova și UAT Podari, nu conțin prevederi exprese cu privire la consultările publice”, ne-au explicat reprezentanții Primăriei Craiova, după ce am întrebat dacă au fost consultate persoanele fizice/juridice înainte de a se lua decizia ”mutării” lor dintr-o localitate în alta.

Am întrebat Primăria Craiova și ce acte au fost nevoiți să schimbe cetățenii afectați și câți și le-au și schimbat de la data rearondării până în prezent. Instituția ne-a comunicat că cererea ne-a fost transmisă ”spre competenta soluționare Biroului Județean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor Dolj”. Ulterior a venit și un așa-zis răspuns, însă de la mai-marii Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aceștia ne-au explicat, într-un răspuns care s-a întins pe două pagini, că nu ne pot furniza date din motivele devenite deja clasice ”GeeDeePeeRee” (GDPR), deși noi nu am întrebat ”Cine?”, ci ”Câți?”. Pe de altă parte, din ”complexul” și elaboratul răspuns am mai fost informați că ”datele respective reprezintă un cumul de informații statistice corelate cu subseturi de date cu caracter personal, care nu se regăsesc ca atare în R.N.E.P. și nici în indicatorii statistici care definesc domeniul de responsabilitate al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, conform legislatiei in vigoare”. Mai mult, ne-au mai explicat domniile de la Direcția mai-sus menționată, ”cu privire Ia stabilirile de domiciliu intervenite începând cu data de 01.01.2022 la nivelul strazilor/arterelor enumerate, D.E.P.A.B.D. nu poate furniza o situație statistică deoarece indicatorul de această natură nu este relevant în totalitate raportat la problematica expusă (…)”. Publicăm mai jos întreg răspunsul. Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns.

Revenind la o altă problemă pe care am ridicat-o, referitor la numărul de proprietăți private care au fost actualizate în urma modificărilor limitelor între UAT Craiova-Podari și Craiova-Șimnicu de Sus, până la 25 iulie 2022, potrivit Primăriei Craiova ”au depus declarații pentru înregistrarea în evidența fiscală 453 contribuabili, din care 439 contribuabili persoane fizice și 14 contribuabili persoane juridice”. Practic, oficial, 453 de persoane fizice și juridice s-au trezit că nu mai locuiesc, respectiv ființează, în Șimnicu de Sus și Podari, ci la Craiova. Asta înseamnă taxe și impozite mai mari pentru ei, pe de o parte, iar pe de alta o pierdere pentru comunele de la care au fost ”transferați”. Nu mai luăm în considerare alte detalii, precum interzicerea creșterii animalelor și păsărilor pe teritoriul Craiovei. Din fericire pentru proaspeții orășeni, nu pare că municipalitatea chiar ar ține la aplicarea propriului Regulament. În fine.

Mai jos aveți răspunsurile Primăriei Craiova la întrebările: – pe ce s-a fundamentat solicitarea UAT Craiova pentru stabilirea unor noi limite teritoriale între Craiova – Podari și Craiova – Șimnicu de Sus? – care este numărul de proprietăți private care au fost actualizate în urma modificării limitelor între UAT Craiova și UAT Șimnicu de Sus, respectiv UAT Craiova-UAT Podari? – au fost consultate persoanele fizice/juridice înainte de a se lua decizia ”mutării” lor de pe o localitate pe alta? – ce acte au fost nevoiți să schimbe cetățenii afectați? – câți dintre cei afectați și le-au și schimbat de la data oficializării noilor hotare teritoriale până în prezent?

Care e situația celorlalte localități vecine Craiovei

Solicitări scrise și verbale pentru informații legate de granițele cu UAT Craiova am transmis și comunelor: Ișalnița, Pielești, Ghercești, Cârcea, Malu Mare, Breasta și Bucovăț.
Având în vedere dorința declarată public de UAT Craiova, prin primarul Lia Olguța Vasilescu, de extindere a Craiovei, prin preluarea de terenuri de la localitățile limitrofe, precum și faptul că între UAT Craiova, UAT Podari și UAT Șimnicu de Sus s-au încheiat deja protocoale de recunoaștere a limitelor teritoriale, prin care cele două comune au cedat suprafețe mari de teren, în contextul în care pe rolul instanțelor erau litigii în acest sens, care s-au stins pe cale amiabilă, pentru că părțile s-au înțeles, am întrebat următoarele:
1. Sunteți de acord să cedați din teritoriul localității în favoarea UAT Craiova sau lăsați instanța să decidă asupra limitelor teritoriale?
2. Dacă hotărâți să cedați terenuri, care ar fi justificarea deciziei și care sunt beneficiile comunei, având în vedere că, spre exemplu venituri mai mici la bugetul local?
3. Vor fi consultate persoanele fizice și juridice afectate de un eventual transfer al terenurilor, având în vedere că la UAT Craiova sunt taxe și impozite mai mari pentru acestea?
În afară de Malu Mare și Cârcea, am concluzionat că situațiile celorlalte sunt deja descurcate. Primarul Ion Vizitiu de la Breasta a precizat că limitele cu Craiova au fost lămurite în 2012. La Pielești, de asemenea. Cornel Păpăroiu, edilul de la Ghercești a menționat că nu există niciun litigiu cu Craiova și că vechile granițe de hotar, stabilite în 1968, au rămas neschimbate. La Bucovăț, în conformitate cu prevederile art. II din Legea 133/2012, în 2012 Mofleniul a fost preluat de Craiova, fără alte modificări. La Ișalnița, conform primarului Tiberiu Dascălu, nu există litigii și nu se are în vedere cedarea de terenuri către UAT Craiova.

Primăria Cârcea nu dă semne că cedează

Limitele dintre UAT Cârcea și UAT Craiova se dispută în instanță. Ca și în cazul UAT Podari și Șimnic, Prefectura Dolj a formulat cerere de chemare în judecată, dat fiind faptul că cele două nu au ajuns la un consens în privința hotarelor. Dosarul a fost înregistrat în 2020. Din răspunsul formulat de Primăria Cârcea la întrebările pe care le-am notat mai sus, se înțelege că UAT Cârcea nu va semna un proces verbal de delimitare (ori conciliere) cu UAT Craiova, ci instanța va fi cea care va decide hotarul dintre cele două, întrucât ”doar instanța de judecată este în măsură să aprecieze asupra soluționării litigiului”.

Adela Gherghe: ”Am cedat Vama Craiova și jumătate din Str. Henry Ford”

Aceleași întrebări au fost adresate și Primăriei Malu Mare. Edilul Adela Gherghe ne-a precizat verbal că vor lăsa, de asemenea, ca instanța să decidă asupra limitelor teritoriale cu UAT Craiova.

”Nu am fost de acord să cedăm teren către UAT Craiova și lăsăm instanța să decidă asupra limitelor teritoriale, așa cum au fost stabilite de Prefectură în 2012”, a precizat primarul Gherghe.

Însă, potrivit Adelei Gherghe, la Malu Mare exista o situație ”atipică și anormală”, care a fost clarificată. Vama Craiova era înscrisă la UAT Malu Mare, ca de altfel și o parte din Str. Henry Ford.

Era o situație atipică și anormală și, atunci, era normal ca Vama Craiova să fie inclusă în PUG-ul UAT Craiova. Fiind o clădire ce aparține statului, noi nu încasam impozit. Astfel, s-a făcut o expertiză tehnică prin care noi am cedat Vama Craiova și jumătate din Str. Henry Ford, pentru că jumătate era la UAT Craiova și jumătate la Malu Mare. Așadar, în acest moment, rămâne cedată strict incinta Vămii și Strada Henry Ford, urmând ca celelalte limite să fie trasate conform expertizei și limitelor stabilite de ANCPI”, a declarat Adela Gherghe, primarul comunei Malu Mare.