Cum s-au împroprietărit un fost comisar-șef, fiul său, dar și Primăria Craiova, în buricul orașului, printr-o surprinzătoare HCL

6778
Calea Unirii nr. 39. În dreapta, casa Lianei Ciurezu. În stânga, în fundal, casa construită de Dorel Marinescu
Reclame

Mai mulți proprietari de imobile de pe Calea Unirii din Craiova se zbat de câțiva ani să demonstreze că un fost șef de instituție publică, având sprijinul unui director din Primăria Craiova, a reușit să treacă terenurile de sub mai multe clădiri proprietăți private, dar și curtea indiviză, folosită drept cale de acces, în domeniul privat al UAT Craiova și a sa. Așa a reușit, ulterior, ca pe o bucată de teren de 100 mp, fiul său, fost consilier local, actualmente consilier juridic în cadrul Prefecturii Dolj, să-și ridice o casă, dar și să le blocheze accesul celorlalți proprietari. Pe rolul instanțelor sunt acum deschise mai multe procese. Unul dintre ele cu Primăria Craiova, pentru curtea indiviză. Este vorba despre fostul comisar-șef al Comisariatului pentru Protecția Consumatorului Dolj, Gheorghe Marinescu, fiul său, Dorel Cosmin Marinescu, acum jurist în cadrul Prefecturii Dolj, și Ionuț Gâlea, directorul Direcției Patrimoniu din Primăria Craiova. Menționăm, fiindcă acest aspect nu a fost menționat în alte materiale de presă, și considerăm că e important pentru conținutul subiectului tratat în acest articol, că Gâlea este nepotul lui Florin Iordache (mama sa este sora fostului ministru al Justiției), cunoscut și ca ministrul ”Altă întrebare”.

În 1888, imobilul din Calea Unirii, actualmente nr 39, este proprietatea exclusivă a familiei Mihăilescu Ștefan, conform actului de proprietate nr. 585/1888. În 1930, prin testament, curtea se împarte în două: partea stângă, constituită din 498 mp teren și 16 camere, plus un corp principal de clădire la strada; partea dreaptă, de 598 mp, și o casă mare cu etaj la stradă și 18 camere înșiruite, care rămân în proprietatea familiei Mihăilescu, respectiv a urmașilor. Ulterior, partea stângă se vinde succesiv prin acte autentice de vânzare cumpărare.

În anul 1954, o singură proprietate (clădire) este naționalizată prin decret și intră în proprietatea UAT Craiova prin HCL 522/2007 și HCL 435/2013. Odată cu ea și 112 mp teren, deși, conform actului de proprietate, proprietarul nu a vândut și terenul aferent acestei construcții. Nicio altă construcție sau teren nu a intrat în proprietatea statului român. 

Pe partea dreaptă, familia Mihăilescu este proprietară exclusivă pe 598 mp teren cu construcții și pe 3/6 cotă indiviză conform CF din 1947. În anul 2000 familia Mihăilescu vinde 244 mp teren plus construcții și cota de 2/12 din 589 mp curte comună lui Mărinaș Ion Marius, asigurându-i accesul la imobil, dar acesta nu își intabulează proprietatea la momentul cumpărării. Tot în 2000 vinde 27 mp către TransComexim SRL din Calea Unirii nr. 39 G și o cotă de 1/12, pentru accesul la imobil.

Primăria le-a luat curtea și terenurile de sub clădiri

În 2013, Gheorghe Marinescu, fost comisar-șef al CJPC Dolj, cumpără proprietatea SC Tender de pe Calea Unirii, nr. 39 E, în suprafață exclusivă de 304 mp de teren, și o cotă parte de 1/6 din suprafață de 589 mp, teren în indiviză (curte).

Gheorghe Marinescu/Sursa: gds.ro

În 2014, fiul lui Gheorghe Marinescu, Dorel Marinescu, la acea vreme consilier local în Consiliul Local Craiova, devine și el proprietarul unui teren de 100 mp pe Calea Unirii, la 39H. Proprietarul dinainte se lupta pentru o autorizație de construire, pe care n-o putea obține, pentru că terenul era în indiviziune cu restul curții și nu se putea construi, motiv pentru care se afla în proces cu Primăria Craiova. La acea dată, așa cum menționam și în preambul, Primăria Craiova avea o singură proprietate la adresa din Calea Unirii, printr-un decret de expropriere din anul 1954, respectiv un teren de 112 mp, la 39A, fără cotă indiviză. (vezi mai jos). 

În 2014, Primăria Craiova deținea un singur teren, de 112 mp

În martie 2015, Gheorghe Marinescu se adresează Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj și întreabă cine este intabulat pe terenul și pe curtea de pe Calea Unirii nr. 39. Primește răspunsul că nimeni. Niciunii dintre proprietarii imobilelor nu-și intabulaseră terenurile.

În aprilie 2015, familia Mihăilescu vinde ultima proprietate, casa de la stradă cu intrare din curte, Lianei Ciurezu și o cotă indiviză de 1/12 din 589 mp din curtea comună, care este vândută extrabular, ca să poată avea acces la etajul casei, prin interiorul curții.

Un proiect surprinzător!

În iunie 2015, pe ordinea de zi a Consiliului Local Craiova este înaintat un proiect de hotărârea prin care, tam-nesam, cinci terenuri din Calea Unirii sunt introduse în domeniul privat al Municipiului Craiova. Astfel, la data de 25 iunie 2015, inventarul domeniului privat al Municipiului Craiova se modifică și se îmbogățește. Raportul care stă la baza proiectului este făcut de directorul Direcției Patrimoniu din Primăria Craiova, Ionuț Cristian Gâlea. Practic, acesta introduce cele 5 proprietăți exclusive ale unor privați, terenuri de sub construcții, în proprietatea exclusivă a UAT Craiova: cele de la nr. 39B, 39C, 39D, 39F, 39G. Proprietarii de drept arată că ”transferul” se face fără ca municipalitatea să dețină niciun act de proprietate asupra respectivelor terenuri. Astfel, primăria capătă și cele 5 cote indivize din curte: 1/6 este a lui Marinescu Gheorghe și și 5/6 ale Primăriei Craiova, iar proprietarii de drept nu pot să-și mai intabuleze cotele indivize necesare accesului la proprietățile lor, conform actelor de vânzare cumpărare. Odată cu aprobarea proiectului, inclusiv terenul de 100 mp al lui Dorel Marinescu ajunge în proprietatea UAT Craiova, fiind trecut din indiviziune, în exclusivă.

Șeful de la Patrimoniu din Primăria Craiova, domnul Gâlea, propune un proiect de hotărâre care este adoptat ulterior – HCL 225/2015 -, prin care mărește ilegal, fără acte atașate la proiect, o suprafață de teren de 112 mp, fără cotă indiviză. Așa ajunge primăria de la 112 mp, la 983 mp, din care 491 mp sunt teren în indiviziune și 492 teren exclusiv, fiind terenul de sub case. Așa devine Primăria Craiova proprietară peste noapte, fără să facă dovada că terenul în suprafață de 771 mp a fost preluat cu un titlu de proprietate. Nu au ținut cont de actele autentice ale adevăraților proprietari de teren și cote indivize, toată această acțiune fiind făcută doar în folosul celor doi funcționari publici Dorel Cosmin Marinescu și Gheorghe Marinescu, cu ajutorul lui Gâlea Ionuț”, susține Angelica Gunescu, proprietara construcției de la 39D. Potrivit acesteia, actul de proprietate al celui care a deținut inițial toată proprietatea a fost găsit abia în 2019 la Arhivele Statului. 

Gheorghe Marinescu spune, la rândul său, că proprietarii rămași fără terenurile de sub construcții sunt vinovați pentru situație. ”E un proces cu niște oameni care nu înțeleg că sunt proprietar pe terenul meu și pe terenul din curte, cu 1/6 cotă, și, în rest, e primăria. Nu am intabulat eu curtea, e indiviză cu primăria. Eu am documente de proprietate. Deci, ei dau în judecată că vor de la mine, dar n-am eu proprietate, proprietatea e a primăriei, iar ei nu au nici terenul de sub clădiri. Cine strică că pe timpuri când au cumpărat, au cumpărat doar clădirile, nu și terenurile. Curtea e a primăriei și a mea”, declară Gheorghe Marinescu.

Noi acolo avem utilitățile, apă, curent, canal, gaze, toate sunt în curtea indiviză, sub acea alee. Să o facă stradă, cu destinație publică măcar. Nu ia de la oameni și o dă unui om, funcționar public. Cum a intabulat Gheorghe Marinescu în numele primăriei curtea indiviză? Dacă eu m-aș fi dus la OCPI fără niciun act nu-mi intabula nimeni nimic”, e de părere Liana Ciurezu, proprietara de la nr. 39.

Ghe. Marinescu spune că a devenit co-proprietar pe Unirii c-așa ”l-a apucat pe Gâlea” 

Revenind la ședința în care se supune la vot trecerea terenurilor și a curții indivize în patrimoniul Primăriei, amintim că la data respectivă Dorel Marinescu avea funcția de consilier local. Așadar, și terenul său era în discuție. Gheorghe Marinescu susține că fiul său nici măcar nu a știut că primăria avea un astfel de proiect pe ordinea de zi și că ”s-a trezit cu hârtia făcută”, dar ”a avut inspirația să se abțină”. Mai mult, acesat mai spune că suprafața terenului său de 100 mp nu făcea parte din curtea indiviză.

”Cum să fie indiviză aia, indiviză e decât aleea care este a primăriei, iar primăria a făcut inventar fără să știe nimeni. L-a apucat pe Gâlea să facă inventarul terenurilor primăriei și le-a trecut în inventar toate terenurile lor de sub case, deci, pe-ale lor, pentru că nu aveau acte. Fraților, e vina mea că voi nu v-ați făcut acte?! Și, pe vremea aia, fiu-meu (Dorel Marinescu n.r.) era consilier, s-a trezit cu hârtia făcută. A avut inspirația să se abțină. Am fost și la procuratură pentru chestia asta, că tot la fel, ne-au făcut plângere (proprietarii rămași fără terenuri și curtea indiviză n.r.). Fiu-meu i-a spus procurorului: uite, domne, eu m-am abținut, nici n-am fost acolo. Deci, ăstea sunt istoriile…”, a explicat, pentru Știri Craiova, Gheorghe Marinescu.

”Dorel Marinescu era obligat să declare înaintea ședinței CL că el și ruda sa de grad I, tăticul Gheorghe Marinescu, care are teren în acea curte, are un interes în acea speță, abia apoi se putea abține. Cum să scoți din patrimoniul privat al UAT Craiova, unde ai 100 mp din indiviziune, și să-i arunci în exclusivă la notar?”, se întreabă retoric Angelica Gunescu.

Inventarul Primăriei Craiova, modificat prin declarații pe propria răspundere

În septembrie 2015, Gheorghe Marinescu, cum spuneam comisar-șef adjunct al OPC la acea dată, împreună cu Ionuț Gâlea, în calitate de director de Patrimoniu, merg la un notar și, prin declarații pe propria răspundere, scot cei 100 mp care trecuseră și ei în domeniul Craiovei odată cu Hotărârea de CL din iunie. 

Astfel, în septembrie 2015, Gheorghe Marinescu merge la un cabinet notarial și declară pe propria răspundere că e de acord să actualizeze documentația cadastrală, în sensul micșorării suprafeței curții pe care o deținea cu primăria, pentru că aceasta s-ar suprapune cu terenul de 100 mp deținut de Dorel Marinescu. Astfel, terenul lui Marinescu ajunge de la 100 mp, la 105 mp. Deși nu pare cine știe ce, odată cu obținerea celor 5 mp pe terenul cu pricina se putea solicita și obține autorizație de construire. 

Ulterior, în noiembrie 2015, la același notar merge și Ionuț Gâlea, în calitate de reprezentant al Primăriei Craiova, și actualizează, tot pe proprie răspundere, documentația cadastrală a imobilului, modificând suprafețele și dimensiunile ”conform HCL 225/2015”. 

Cum a scos Gâlea, printr-o înțelegere notarială, cu declarație pe proprie răspundere, o suprafața de teren de 105 mp, deși în documente scrie clar că erau 100 mp din indiviziunea curții, apoi au băgat-o în exclusivă? Deci, Dorel Marinescu cumpără teren de la un fost proprietar care era în plin proces cu primăria, primărie care nu recunoștea în 2014 că avea vreo proprietate în acea curte. Apoi, dintr-o dată, primăria ia tot terenul. Orice hotărâre de Consiliul local se poate modifica doar prin altă Hotărâre de Consiliu local, pentru că orice suprafață are un număr și o valoare de inventar. Este o măgărie, o hoție, toată lumea o știe”, își manifestă nemulțumirea Angelica Gunescu. 

În 2016, Marinaș Ion reușește să intabuleze 244 mp, terenul de sub cladire (în HCL 225/2015 această suprafață de teren fusese inclusă în cei 492 mp teren exclusiv), dar nu a putut intabula și cota de 2/12 pe care o deținea cu acte, aceasta fiind intabulată de Gheorghe Marinescu în CF 3639, împiedicând accesul la imobil și dreptul la proprietate.

Când domnul Marinaș le-a cerut să îi scoată terenul de 244 mp din HCL, pentru că el are intabulare și hotărâre judecătorească definitivă că e proprietar pe teren și pe clădiri, de la primărie i-au spus că ei așteaptă terminarea litigiului, care e pe cota indiviză, care e altă mâncare de pește. Este vorba doar despre crearea unui HCL ilegal”, spune Liana Ciurezu.

Marinescu: ”Am fost organ de control, știu ce înseamnă legea”

Gheorghe Marinescu susține că avea tot dreptul să actualieze documentația, că totul este legal și că proprietarele sunt nemulțumite pentru că, după ce fiul său și-a construit o casă pe teren, nu mai pot folosi terenul după bunul plac.  

Mărul discordiei a fost că fiul meu, la intrare, are 100 de metri, care, din acte, din tot ce este, e îngrădit cu gard de sârmă. Așa scrie în acte. Nu l-am făcut (gardul n.r.), dar așa scrie în actele mele, de la cine am cumpărat eu. De fapt era o proprietate vândută la altcineva, care a vândut la altcineva și eu l-am luat de la cineva și în documentele de cadastru apare îngrădit cu gard de sârmă. Eu am fost organ de control și știu ce înseamnă legea, eu am respectat legea. Eu nu-mi permit vreodată să fac altceva decât ceea ce e legal. Deci, ei n-au niciun drept practic, nici servitute. Dar eu n-am zis nimic, deci e o servitute subînțeleasă, dacă au proprietate aici pot să treacă. Asta nu înseamnă să vină cu mașina să mi-o lase parcată în poartă, să mi-o lase la mișto, oriunde, numai să mă încurce și să mă agite, ca nu cumva eu să mă cert sau să mă bat cu el și să-mi facă reclamații. Am evitat. Eu am încercat să rezolv toate lucrurile pe cale legală”, susține Gheorghe Marinescu. 

După ce Dorel Marinescu își ridică o casă pe cei 100 mp, Liana Ciurezu atacă în 2016 autorizația de construire, cu un proces de anulare a acesteia. ”Casa de la 39 H nu e intabulată, e o casă construită, dar fără recepție, neintabulată, pentru că a obținut o autorizație de construire ilegală. De ce Primăria nu i-a cerut și lui regimul juridic al terenului, așa cum o făcuse cu proprietarul anterior?”, se întreabă Liana Ciurezu, proprietara de la nr. 39.

Potrivit celeilalte proprietare, de la 39D, pe 30 decembrie 2019, ”Dorel Marinescu începe să sape precum o cârtiță și face niște gropi în pământ, toarnă asfalt, pune repede niște stâlpi de metal și, a doua zi, pe 31 decembrie 2019, apare o dantelă de gard din metal, un fel de gard telescopic. Când are nevoie să intre cu mașina, gardul se lipește de casă, după care se întinde și nu se mai poate intra cu mașinile. Noi intrăm doar cu 112. De exemplu, eu am avut de adus niște aparate mari și a trebuit să sun la 112 să vină o echipă, care l-a obligat să mă lase să trec. Am mers apoi la Poliția locală și le-am spus că vreau să-mi arate autorizația de construire”, povestește Angelica Gunescu, care deține pe Calea Unirii un cabinet stomatologic.

Pentru că nu avea autorizație de construire pentru gard, Poliția Locală i-a dat, cu chiu cu vai, amendă și i-a pus în vedere să intre în legalitate.

Liana Ciurezu spune că a mers împreună cu un alt vecin la primărie și cerut ca terenurile de sub construcțiile lor să fie scoase din HCL 225, pentru că au acte autentice de vânzare-cumpărare, cotă indiviză: ”Primăria a refuzat, a comunicat că ne vedem în instanță, în contencios-administrativ, dar primăria s-a prezentat în instanță fără niciun act. Gheorghe și Dorel Marinescu au avut intervenții în toate procesele, ca persoane direct interesate. Judecătorul de la Curtea de Apel a respins cererea noastră de anulare a HCL în contencios-administrativ, motivând că el vede acest proces mai degrabă în Drept Civil, ca pe o revendicare, ca pe o comparare de acte. Deci, ne-au trimis în revendicare”, susține proprietara.

Asta deși Angelica Gunescu și Liana Ciurezu au mers în audiențe la primărie, iar viceprimarii de la vremea respectivă i-au dat asigurări, chiar și în scris că situația va fi îndreptată, printr-o nouă hotărâre de Consiliu Local.

 

În martie 2020 a fost chemată arhitecta primăriei, care a spus clar că Dorel Marinescu nu are autorizație de construire și că gardul e ilegal. Drept dovadă că Poliția Locală l-a și amendat din motivul ăsta. Bărăgan ne-a trimis echipă aici, care a constatat dezastrul de pe teren, recunoscându-l în fața noastră, dar, în spate, se băteau pe umăr cu Dorel. Și nouă ne explica polițistul local că nu poate să-l amendeze că vine cu extras de carte funciară în care scrie că are teren împrejmuit de aproape 4 ani. La 8-9 luni după ce am solicitat, OCPI Dolj mi-a dat și el răspuns că împrejmuirea s-a datorat doar unei declarații notariale a proprietarului”, susțin Liana Ciurezu și Angelica Gunescu. 

Cum au luat ei aceste terenuri? Cum au expropriat. Cum și-a scos Dorel casa din indiviză? Cum s-a dus tatăl lui cu șeful Direcției Patrimoniu la notar ca să îi facă terenul din indiviză în exclusiv, ca să obțină autorizație de construire ilegală? Cum și-a făcut gard ilegal? Cum un funcționar public, chiar jurist la Prefectură, fost consilier local, poate să facă doar ilegalități? Cum au pus mâna pe aproape 1.500 mp de teren. Suprafața asta ajunge la cel puțin 1 milion de euro în zona respectivă. El a trecut această curte indiviză pe cartea funciară a lui Gheorghe Marinescu, care și el era la acea dată comisarul șef la OPC Dolj. Ei reușesc să exproprieze pe adevărații proprietari de teren de acolo și să treacă efectiv în cărțile lor funciare calea de acces. Neavând teren, casele noastre nu valorează mai nimic. Ne forțează să ieșim, să plecăm, și să vindem pe nimic”, mai spun cele două. 

În 2020, toți proprietarii afectați au depus plângere penală la DNA – Structura Craiova. Ulterior, plângerea a fost trimisă și la DNA București. 

Eu știu foarte bine ce susțin cele două și ceilalți vecini. Există dosare în instanță pentru toate, și plângeri pe la parchete, sunt sătul. Doamna Ciurezu vrea să schimbe destinația imobilului, vrea să mai mărească casa cu un etaj și să o transforme în clădire de birouri, la care să se intre prin interior și are nevoie de acordul scris al lui taică-meu. Și ca să-l oblige, să-l facă să semneze, a făcut tot felul de chestii. Am făcut și plângere pe șantaj pe numele lor. E mai mult un șantaj ce fac ei aici. Susțin că terenul meu de 100 mp a fost indiviză. Eu am cumpărat cu cadastru, cu teren intabulat, opozabil oricui. Am avut autorizație pentru construcția casei. Ei au făcut acțiune în revendicare în baza unui contract, în care le vinde cineva, fără cadastru fără nimic, o cotă de 1/12 din terenul curte comună fără să spună ce suprafață are, ce teren e, cum e. Situația se va tranșa în instanță”, declară Dorel Marinescu.

Așa arăta pe vremuri curtea de pe Calea Unirii nr. 39

Nomenclator stradal pentru adresa 39 calea Unirii