Olguța Vasilescu a trecut la CENZURĂ! Solicitanții de Autorizații de Construire și Certificate de Urbanism devin anonimi!

2262
Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu/Foto Remus Badea
Reclame

Primăria Craiova, condusă de Olguța Vasilescu, a decis să secretizeze documentele care țin de urbanism. Toate autorizațiile de Construire și Certificatele de Urbanism, indiferent de anii în care au fost emise, au fost anonimizate parțial! Mai exact, începând de astăzi, 21 septembrie 2022, identitatea celor care solicită documentele menționate mai sus, fie că sunt persoane fizice, societăți comerciale sau instituții publice, a fost ascunsă. Sub magica și, se pare, irefutabila protecție a regulamentului de Protecția a Datelor cu Caracter Personal (GDPR), municipalitatea a blocat, astfel, accesul la informațiile privitoare la cei care își doresc să construiască în oraș. Or, de interes este și CINE construiește, nu doar CE și UNDE construiește! Astfel, decizia este una controversată, fiindcă devine greu – dacă nu aproape imposibil – de urmărit dacă între emitentul autorizațiilor și solicitant există vreo stare de incompatibilitate, vreun interes direct sau indirect.

Decizia de a anonimiza numele solicitanților din certificatele de urbanism și autorizațiile de construire s-a luat pentru a proteja numele acestora, conform reglementărilor în vigoare (GDPR), dar și ca urmare a cererilor venite din partea cetățenilor. Interesul public primează și trebuie să protejăm solicitanții de orice posibilă consecință nedorită, ca urmare a publicării datelor personale. Decizia nu se aplică în cazul solicitanților din categoria instituții publice. Acum se lucrează la filtrarea numelor, din acest motiv pentru moment toate documentele apar anonimizate”, a explicat, la solicitarea Stiricraiova.ro, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova, Marina Andronache.

Cu alte cuvinte, cetățenii au cerut să nu le mai apară numele, iar municipalitatea argumentează că, protejându-le identitatea, protejează interesul public?! De remarcat că nu doar numele persoanelor fizice, ci și cele ale persoanelor juridice – societăți comerciale, va fi ascuns. Iar asta nu e altceva decât un abuz: firmele nu au date personale, deci nici vorbă de aplicarea GDPR!

Să înțelegem că și datele de identificare de pe panourile informative care trebuie amplasate obligatoriu, la loc vizibil, pe toate şantierele de construcţii (conform Ordinul nr. 63/1998) vor fi anonimizate?

Este posibil ca unul dintre cetățenii care au dorit să le fie anonimizate numele să fie celebrul Fănel Trandafir, alias Cimino, de la care Primărie Craiova intenționa să cumpere un teren în buricul orașului. În cele din urmă, nu a mai făcut-o, mai ales că prețul stabilit pentru începerea negocierii era unul semnificativ. Aleșii opoziției au cerut în repetate rânduri ca la baza evaluărilor terenurilor să stea certificatele de urbanism întrucât, cel puțin în cazul imobilului lui Cimino, acesta nu era construibil, fiind încadrat ca spațiu verde. Totuși, suma cerută pentru el era comparabilă cu a unui tere pe care se putea emite autorizație de construire.

Primarul își înghite vorbele!

Nemulțumită de controversă, Olguța Vasilescu i-a trimis pe consilierii locali să consulte site-ul primăriei, unde apăreau certificatele de urbanism, motivând că sunt publice, cu nume și adresă. Iată ce declara primarul în martie anul acesta:

”Dvs. vorbiți aici că primăria ar fi trebuit să-i pună la dispoziție certificatele de urbanism și n-a făcut-o. Chiar și dvs. ne-ați comunicat să vă punem la dispoziție aceste certificate. Eu cred că nu aveți nevoie niciunul dintre dvs. (să le fie prezentate certificatele n.r.), că știți cu toții să folosiți un calculator și, la trei click-uri distanță, apare certificatul de urbanism pentru orice persoană care construiește în Craiova sau pentru oricare a solicitat certificat de urbanism. El poate fi găsit după nume sau după adresă. Deci este clar că acest expert a avut la dispoziție certificatele de urbanism, așa cum și expertul dvs. le-a avut, pentru că ANEVAR a făcut referire la ele și bănuiesc că nu le-a avut pe undeva pe acasă, prin vreun sertar, ci le-a găsit chiar pe site-ul primăriei. Nu cred că putem fi acuzați de lipsă de transparență”, a afirmat primarul Olguța Vasilescu. Întregul material poate fi citit AICI – ”Primăria Craiova a renunțat la achiziția terenurilor la prețurile actuale. Cimino, out of business!”.

Un alt exemplu este cel al Complexului Gloria Residence, patronat de craioveanul Emanuel Bănică, pe care viceprimarul Aurelia Filip și-l asumă ca prieten (și pentru care a simțit nevoie să intervină, cu o vorbă bună, prin presa locală). Despre subiect am scris aici – ”Gloria lui ”Ema” Bănică, de la care cuplul Manda-Olguța și-a cumpărat conacul, vrea să contruiască blocuri pe un teren preluat de Craiova. Rela Filip dezminte acuzații și anunță: ”La Șimnic și Podari vor fi terenuri pentru imobiliare și industrie” și aici – ”Viceprimărița Rela Filip, dovedită că a mințit în legătură cu un document pentru Gloria Residence. ”Nu am știut! A fost o greșeală să nu verific!”. Sau cui oare îi va da municipalitatea craioveană voie să construiască pe cele aproape 400 de hectare cedate de Șimnic și Podari? Articolul AICI. Iar lista poate continua.

Și Negoiță interzisese publicarea numelor celor care construiesc

O decizie similară a fost luată și la București, de primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, la începutul anului trecut. Primăria a invocat regulamentul GDPR și un Ordin din 2019. Presa centrală nota că rudele edilului construiau locuințe cu mii de apartamente în același Sector – ”Robert Negoiță, primarul Sectorul 3, interzice publicarea numelor celor care construiesc. Familia sa are proiecte cu mii de apartamente în sector”. Ulterior, decizia a fost revocată.

Pe subiect, economica.net a cerut și o părere avizată pe această temă. Avocata Simona Neagu, Counsel și Coordonator al practicii de Litigii din cadrul Clifford Chance Badea explica faptul că „dispozițiile art. 51 din Normele de aplicare a Legii nr. 51/1991 nu interzic autorităților emitente să divulge numele solicitanților. Din acest motiv, unele autorități au continuat să publice numele. Când este invocat GDPR-ul, apar interpretările, mai spunea Neagu. „Dispozițiile art. 86 din Regulamentul General privind Protectia Datelor permit autorităților publice să divulge date cu caracter personal (cum sunt și numele persoanelor) pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public. Dispozițiile comunitare nu furnizează reguli concrete referitoare la modul în care trebuie să se stabilească echilibrul dintre accesul public la documente oficiale și normele privind protecția datelor. Din acest motiv, autoritățile publice pot avea interpretări și abordări diferite”, mai declara Simona Neagu. Avocata mai spune că solicitarea certificatului de urbanism presupune ieșirea din sfera strict privată a persoanei solicitante.

***

Ca ziarist, în ultimul an și jumătate mi-am îndreptat atenția, cu precădere, către persoanele juridice și instituțiile care au solicitat autorizații de construire/demolare/desființare. Și am constatat că interesul manifestat de cetățeni pentru astfel de materiale este ridicat. Cine, ce și unde mai construiește în Craiova? E o întrebare legitimă, la care fiecare dintre noi ar trebui să poată găsi răspunsul. Fiindcă se construiește mult și, uneori, într-o manieră controversată. Pesemne, tratarea unor astfel de subiecte deranjează, pentru că, mărturisesc din experiența proprie, uneori n-au rămas fără ecou. Aș menționa aici și anonimizarea numelor candidaților care se înscriu pentru obținerea unor funcții publice de conducere. Caraghios ar fi ca Primăria, prin Evidența Populației, să secretizeze și numele celor care urmează să se căsătorească. Legal, declaraţia de căsătorie trebuie dată publicităţii. Ofiţerul de stare civilă dispune publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia unde urmează să se încheie căsătoria şi, după caz, la sediul primăriei unde celălalt soţ îşi are domiciliul sau reşedinţa. De ce? Pentru opoziţia la căsătorie, pe care orice persoană o poate face dacă există un impediment legal sau dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite raţiuni de ordin biologic, psihologic, social şi moral. Poate nu e cea mai potrivită comparație, însă și aici autoritățile ar putea invoca GDPR, deci dreptul la viața privată. Cum ar fi ca declarația de căsătorie dintre doi frați de sânge să nu poată fi contestată, pentru că numele nu ar fi publice, deci nu s-ar putea afla adevărul.

În altă ordine de idei, relația administrației locale cu presa, care are rolul de a informa publicul, se cam reduce în prezent la consultarea paginii personale de Facebook a primarului Olguța Vasilescu. De-aici, află cine poate, care sunt noutățile din oraș. Răzleț, presei îi parvine și câte un comunicat.

Așa arătau până marți, 20 septembrie, Certificatele de urbanism. Numele solicitantului era vizibil, pentru transparență.