Craioveanul proaspăt șef demis al executorilor dă replica, dă atac la creditori și se consideră roata supremă

1547
Executorul Dragoș Ivanovici. Sursa foto: propria pagină de Facebook
Reclame

Într-un articolul publicat pe 9 decembrie, am prezentat în exclusivitate știrea că Dragoș Ivanovici, craioveanul șef al executorilor judecătorești din România, a fost demis de colegii lui după doar câteva luni din mandatul de trei ani. În lipsa unui comunicat din partea breslei executorilor, am apelat la sursele noastre care ne-au arătat mai multe cauze ce i-au determinat pe executori să-și demită prematur șeful: scandalul alegerii ca șef, scandalul folosirii titulaturii pentru a se împăuna, cu scopul de a primi dosare de executare, scandalul aronganțelor de pe WhatsApp față de o colegă executor și scandalul noii legi a executorilor.

La redacția Știri Craiova a venit, luni după amiaza, prin e-mail, un drept la replică trimis de Dragoș Ivanovici, prin intermediul unui avocat. Prin acest drept la replică, pe care îl vom publica integral, Ivanovici punctează următoarele:

1. Prima fotografie a articolului ar reprezenta un monument funerar care „poate fi considerat ca un îndemn adresat oricui la a comite acte îndreptate împotriva vieții” sale.

În realitate, instituțiile cu tradiție au obiceiul de a avea înscrise în marmură cine le-a fost conducător în cursul istoriei, cu indicarea anilor. Eleganta marmură neagră rezumă subiectul principal al articolului, anume că „domnia” lui Ivanovici a fost foarte scurtă, începând în 2022 și terminându-se în același an 2022, ceea ce matematic înseamnă Ø (zero ani).

Dragoș Ivanovici a instigat public la genocid împotriva populației de etnie maghiar pe 15.03.2018 — Ziua maghiarilor de pretutindeni. sursa: facebook.com/Dragoș Ivanovici

Îndemn la a comite fapte împotriva vieții și genocid poate fi considerată postarea publică pe pagina de Facebook a lui Dragoș Ivanovici, din data 15.03.2018, care este Ziua maghiarilor de pretutindeni. Acesta a postat o imagine cu maghiari pașnici, în costum popular și cu steagul Ungariei, peste care a suprapus o armă de foc care era încărcată cu gloanțe de calibru. La această fotografie a adăugat și un comentariu referitor la gloanțe: „Sunt comandă specială. Alb albastre și cu alice otrăvite 🤪”. 

2. Ar fi falsă afirmația din articol precum că executorii din Camera Executorilor Craiova nu îl împuterniciseră să se propună drept candidat la șefia națională și nici să fie votat în numele lor, argumentând apoi că propunerea ar fi venit din partea șefului Camerei Executorilor Craiova.

Faptul că ar fi fost propus de șeful Camerei Craiova nu înseamnă însă că membrii Camerei l-ar fi împuternicit să se propună drept candidat și nici să fie votat în numele lor.

3. Proiectul de digitalizare al UNEJ și instruire a executorilor nu este dubios și catalogarea drept “dubios” creează falsa impresie a săvârșirii de către Dragoș Ivanovici a unui act infracțional de delapidare și/sau deturnare de fonduri europene.

În realitate, articolul citează o discuție purtată pe grupul de WhatsApp al executorilor, în care un executor, care este și cadru didactic la o reputată facultate de drept, din care rezultă că există îndoieli cu privire la modul în care sunt alese persoanele care urmează să țină lecții/lecturi executorilor.

4. Afirmația „Prin urmare, un cadru universitar ce s-ar oferi să predea gratuit nu e om bun, pentru că nu înțelege că mecanismul trebuie uns până sus la roata supremă” ar fi neadevărată și ar crea falsa impresie a săvârșirii de către subsemnatul [n. n. Dragoș Ivanovici] a unui act infracțional de luare de mită”.

Faptul că prin ungerea roții supreme Ivanovici crede că ne refeream la domnia sa, adică el crede că ar fi roata supremă a etapei finale a procesului civil, arată că  cei 83% dintre executorii care au votat pentru demitere i-au făcut un bine, coborându-l cu picioarele pe pământ. Sperăm că înțelege acum că nu e roata supremă.

5. Afirmația  „[Dragoș Ivanovici n. n. ] a avut misiune din partea executorilor să negocieze cu Ministerul Justiției textul noii legi, însă a dat greș, nereușind să ajungă la o variantă care să fie convenabilă executorilor” ar fi falsă. În dreptul la replică, Dragoș Ivanovici confirmă că a fost parte din comisiile care au negociat noile propuneri de lege. Această propunere finală a stârnit discuții aprinse în lumea executorilor, fiind motivul principal pentru care a fost demis. Dacă breasla executorilor a avut alte motive pentru a-l demite, cu majoritate de 83%, după 6 luni de mandat (din cei trei ani pentru care fusese numit), ni le poate comunica și le vom face cunoscute.

6. Afirmația că „una din probleme este faptul că onorariul executorului este calculat strict procentual (de regulă 10% din creanța executată)” ar fi falsă.

Contrar solicitantului dreptului la replică, articolul 39, aliniatul (1), litera a) din Legea nr.188/2000 spune: „Executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele: a) pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite”.

În realitate, majoritatea dosarelor de executare silită au creanțe sub 50.000 lei, iar executorii își stabilesc, de regulă, onorariul maximal de 10%, la care adaugă, majoritatea fiind plătitori de TVA, și taxa pe valoarea adăugată de 19%, rezultând un onorariu efectiv datorat de 11,9% pentru persoanele fizice. În Polonia, spre exemplu, procentul este de 15%.

Constatăm că, prin dreptul la replică, Dragoș Ivanovici nu a explicat și nu și-a cerut scuze pentru faptul că, în timp ce era președintele Uniunii Executorilor Judecătorești din România, a luat la mișto pe grupul executorilor, în contextul unor discuții de interes deosebit referitoare la cum sunt selectați speakerii pentru conferințele de pregătire a executorilor și cum se alocă banii pentru acestea, studiile juridice externe ale unei colege executor judecătoresc, care are specializări post-doctorale de excepție în Statele Unite ale Americii și care este cadru didactic la Facultatea de Drept din Craiova, cu articole științifice publicate în jurnalele de top de specialitate și cărți de drept publicate de edituri de renume. În dreptul la replică, nu a negat discuțiile din articolul precedent, dar a spus că ar fi fost scoase din context, fără a spune care a fost adevăratul context.

În schimb, fostul președinte Ivanovici a inclus un atac surprinzător la adresa persoanelor care apelează la executorii judecătorești pentru a li se pune în executare titlul executoriu, susținând fără niciun argument sau exemple că practicile unor mari creditori ar fi nebunești, anticoncurențiale și opinând că noua lege la care și-a adus contribuția are rolul „de a stopa dependența materială (care uneori frizează practicile anticoncurențiale) a executorilor de portofoliile de creanțe și deținătorii acestora”. Acest scop al legii dezvăluit de Dragoș Ivanovici, care dacă ar fi adevărat ar determina creșterea costurilor pentru micii creditori, astfel încât să depășească veniturile executorilor de la marii creditori sau ar determina restricționarea, prin pârghii financiare, a accesului marilor creditori la un executor până la nivelul creditorilor ocazionali, este în contradicție cu definiția dată de Curtea Constituțională executorului judecătoresc. Scopul evidențiat de a stopa dependența financiară a executorilor de marii creditori nu poate avea drept efect decât faptul că ramurile cu creanțe multe (firme de utilități, de amanet, de credite mici, furnizori de bunuri etc.) nu vor mai fi rentabile (câte lume și-ar mai achita facturile dacă ar știi că nu pot ajunge imediat în executare silită?). În consecință, acești furnizori își vor restrânge activitatea, cauzând scădere economică, lipsă de lichiditate financiară și sărăcie, inclusiv scăderea dramatică a veniturilor executorilor, care vor rămâne cu creditorii ocazionali și cu datoriile cu ipotecă, dacă marii deținători de portofolii de creanțe nu vor avea încredere că pot apela facil, printr-un executor, la recuperarea datoriilor de la cei care nu își respectă obligațiile de plată. Decizia CCR nr. 895/2015 spune că: Executorul judecătoresc, deşi îndeplineşte un serviciu public, îl reprezintă pe creditor în raportul execuţional care s-a născut între creditor şi debitor, fiind, practic, un agent al acestuia”. Deci, depinde financiar de acesta, dar evident trebuie să asigure respectarea tuturor drepturilor datornicilor, indiferent de etnie, rasă, naționalitate, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.

Executorii judecătorești reprezintă o componentă cheie a sistemului de justiție și au efecte puternice în societate prin aplicarea hotărârilor judecătorești și prin menținerea echilibrului financiar. Pregătirea acestor specialiști trebuie să fie transparentă și temeinică, cu aport special din partea mediului academic de top care nu trebuie umilit pentru că a îndrăznit să studieze, să scrie și să cerceteze știința dreptului. Nu le cerem executorilor să fie sfinți, ci să fie buni și să nu manifeste atitudini arogante, xenofobe sau șoviniste. Iar marea majoritate dintre ei sunt oameni buni, corecți, profesioniști și respectuoși, care merită respectul societății!

Redăm mai jos dreptul la replică trimis de executorul judecătoresc Dragoș-Theodor Ivanovici ca reacție la articolul din 9 decembrie:

“Observând că în cuprinsul articolului menționat supra, au fost inserate numeroase informații neadevărate, de natură a afecta interesele subsemnatului și de a arunca o lumină nefastă asupra adevăratei stări de fapt în discuție, cu consecințe negative asupra reputației personale și profesionale, onoarei și dreptului la imagine a subsemnatului, facem următoarele precizări:

1.Imaginea/poza din chiar începutul articolului, reprezentând un monument funerar având suprapus imaginea (chipul) subsemnatului poate fi considerată un îndemn adresat oricui la a comite acte îndreptate împotriva vieții subsemnatului.
Pe lângă prostul-gust și caracterul macabru al imaginii, aceasta a provocat mie, familiei și apropiaților mei, atât o stare de neliniște, tulburare, cât și o temere în ceea ce privește viața și integritatea mea corporala, fiind percepută ca un îndemn în cel mai pur stil mafiot de a fi suprimat.

2. Afirmația ”Colegii săi din Camera Curții de Apel Craiova erau stupefiați de desemnarea lui ca șef național. Cu o zi înainte ei îl desemnaseră pe Ivanovici că reprezentant al lor la București, însă nu îl împuterniciseră să se propună drept candidat la șefia națională și nici să fie votat în numele lor” este falsă.
Propunerea candidaturii subsemnatului la funcția de Președinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a aparținut Președintelui Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Craiova, domnul executor judecătoresc Eduard Talianu. Potrivit dispozitiilor legale, subsemnatul eram singurul membru al Camerei Executorilor Judecătorești Craiova care puteam fi nominalizat și ales ca președinte al Uniunii Naționale, fiind reprezentantul CEJ Craiova în Consiliul Uniunii, ales prin hotărârea Adunării Generale a Camerei.
Este dreptul și atribuția Președintelui Camerei, care este ales tot de Adunarea Generală, să reprezinte Camera, inclusiv prin formularea de propuneri si prin exprimarea votului.
Precizez că subsemnatul am fost votat de către 93,5 % din membrii Congresului UNEJ din luna mai 2022, lipsindu-mi numai 3 voturi.

3. Afirmația ”Sub coordonarea lui Ivanovici, breasla executorilor s-a angajat într-un dubios proces de digitalizare și instruire juridică a executorilor, accesând fonduri europene de 1 milion euro.” este de asemenea, falsă și creează falsa impresie a săvârșirii de către subsemnatul a unui act infracțional de delapidare și/sau deturnare de fonduri europene.
Nu este nimic dubios nici în proiectul al cărui beneficiar este UNEJ și nici în procesul de digitalizare în sine !
Vă învederăm că subsemnatul, în calitatea mea de Președinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, am efectuat doar formalitatea semnării cererii de finantare in proiectul initiat de conducerea UNEJ anterioară.
Vă mai învederăm că până la data prezentei NU a fost achitată nicio tranșă din suma finanțată, toate plățile efectuate până în acest moment fiind asigurate de UNEJ din surse proprii.
În ceea ce privește derularea programului și a acordului de finanțare, subsemnatul, NU am nicio calitate în cadrul proiectului (Project manager, specialist, expert etc.) si NU am fost beneficiarul niciunei plati efectuate în cadrul proiectului.
În mod public, invit organele statului abilitate să verifice legalitatea derulării acestui proiect.

4. Afirmațiile referitoare la ridiculizarea solicitării de participare cu titlu gratuit a unui executor judecătoresc-cadru universitar, precum și afirmația „Prin urmare, un cadru universitar ce s-ar oferi să predea gratuit nu e om bun, pentru că nu înțelege că mecanismul trebuie uns până sus la roata supremă.” sunt, de asemenea, neadevărate și creează falsa impresie a săvârșirii de către subsemnatul a unui act infracțional de luare de mită.
Niciuna dintre selecțiile referitoare la participanții din proiectul susmenționat NU au fost generate, coordonate sau conduse de subsemnatul. În concret, aceste atribuții nu aparțineau conducerii Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, ci unei comisii din care eu nu făceam parte.
Pe cale de consecință, orice solicitare directă adresată subsemnatului de către orice executor judecătoresc din orice cameră, întemeiată pe orice criteriu, se impunea a fi refuzată.
Cât privește mediatizarea unei corespondențe private, urmează a face obiectul unei alte analize, a organelor de cercetare penală, cărora le va reveni sarcina de a identifica persoana/persoanele care au înțeles să facă publică o conversație privată, mai ales că pretinsa transcriere este în mod voit și părtinitor trunchiată și alterată.
Precizez că UNEJ, condusă până în data de 08.12.2022 de subsemnatul,în calitate de președinte, nu a organizat nicio conferință profesională sau alt tip de eveniment la care să nu ii fi fost permis accesul doamnei executor judecatoresc Voican Mădalina în calitate de speaker.
Cu toate acestea, solicitările doamnei executor judecătoresc Voican Mădălina s-au aflat pe ordinea de zi întocmită de subsemnatul pentru ședința Consiliului UNEJ din 07.12.2022, însă membrii Consiliului nu au considerat necesar sau oportun să se adopte vreo măsură.

5. Afirmația că ”Ivanovici a avut misiune din partea executorilor să negocieze cu Ministerul Justiției textul noii legi. însă a dat greș, nereușind să ajungă la o variantă care să fie convenabilă executorilor. Asta a fost picătura care a umplut paharul.” este, de asemenea, neadevărată și creează falsa impresie a săvârșirii de către subsemnatul a unui act infracțional de neglijență în serviciu.
Acestea sunt afirmații false, malițioase și care par a sprijini interesele altor participanți la actul executării silite, decât executorii judecătorești. Fără a intra în detalii tehnice, vă învederăm următoarele:
-NU a existat un mandat specific, punctual, acordat de UNEJ subsemnatului intuitu personae, care să stabilească obiective exprese ale „negocierii” cu Ministerul Justiției în ceea ce privește conținutul proiectului de lege de modificare a Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești.
– Subsemnatul am fost membru, fără atribuții de coordonare, al grupului de lucru constituit în cadrul UNEJ, grup de lucru care a colaborat cu grupul de lucru din cadrul Ministerului Justiției.
– Subsemnatul am fost nominalizat și desemnat să fac parte din acest grup de lucru care a fost constituit prin Hotărârea Consiliului UNEJ, la propunerea Preşedintelui Uniunii de la acel moment, executor judecătoresc Marius Iacob Morari.
– Rezultatul acestei colaborări a fost supus atenției Consiliului UNEJ.și a fost comunicat tuturor executorilor judecătorești din România.
– Rezultatele colaborării dintre grupul de lucru al UNEJ (din care am făcut parte) și grupul de lucru din cadrul Ministerului Justiției au fost valorizate DOAR de Ministerul Justiției, care, în calitatea sa de inițiator a supus proiectul de modificare a Legii privind executorii judecătorești procedurii de dezbatere publică, în cadrul căreia un grup de lucru extins al UNEJ, la care s-a alăturat si o personalitate recunoscută în lumea academică juridică, a formulat, propuneri de amendări/modificări în conformitate cu votul exprimat de către Consiliul Uniunii.

6. Afirmația că ”Una din probleme este faptul că onorariul executorului este calculat strict procentual (de regulă 10% din creanța executată)” este, de asemenea, falsă.
Onorariile minimale și maximale ale executorilor judecătorești au fost stabilite prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/C din 14 noiembrie 2006.
Pretinsul procent de 10% enunțat în cuprinsul articolului (considerat de către autor, la începutul articolului ca fiind „bănos” , iar spre final „derizoriu”) dovedește cel puțin, lipsa de informare a autorului articolului cu privire la mecanismul stabilirii onorariului executorului judecătoresc, al controlului instanțelor judecătorești concretizat în diminuarea onorariilor s.a.m.d.
Vă învederăm că în ceea ce privește modalitatea de reglementare în proiectul de modificare a legii privind executorii judecătorești, a onorariilor executorilor judecătorești, precum și mecanismul de achitare/avansare de către creditori, propunerile grupului de lucru al UNEJ din care am făcut parte activ si subsemnatul au fost acceptate de către Consiliul Uniunii și se regăsesc în varianta proiectului de lege de la finalul ”negocierilor” cu Ministerul Justiției.
Aceste propuneri au fost așteptate și salutate de întreagă breaslă a executorilor, asigurând o remunerare corespunzătoare activității executorilor judecătorești, evitarea suportării de către executorii judecătorești a costurilor de producție a dosarelor de executare în cazul insolvabilității debitorilor, precum și într-o recunoaștere a importantei atribuțiilor acestora. Totodată, felul în care sunt reglementate onorariile executorilor prin proiectul de lege constituie modalitate legală de a stopa dependența materială (care uneori frizează practicile anticoncurențiale) a executorilor de portofoliile de creanțe și deținătorii acestora.

Ne putem întreba dacă o asemenea acțiune precum publicarea acestui articol ce conține în mod evident informații neadevărate dar cu puternic impact negativ, nu ar putea fi încadrată la o încercare de a contamina chiar proiectul de modificare a Legii privind executorii judecătorești, considerat de maximă importanță de întregul grup profesional al executorilor judecătorești, cât și proiectul finantat din fonduri europene, care ar putea aduce reale beneficii tuturor membrilor UNEJ.”