Cu ”voia Domnului”, crucile enorme care au împânzit Craiova au fost ridicate fără autorizație

3457
Reclame

După ce foarte mulți cetățeni ne-au întrebat care este scopul și proveniența crucilor de mari dimensiuni amplasate în mai multe zone din Craiova (și nu numai), multe în curțile unor lăcașuri de cult, am încercat să aflăm cine le revendică și în ce condiții au fost amplasate. Am aflat, astfel, că ele au fost ridicate de un cunoscut craiovean, în semn de jertfă și mulțumire, după cum ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Oltenia, preotul Ioniță Apostolache.

Crucile au fost puse în regim particular. Este o persoană care a făcut o jertfă cu ele, dar care nu vrea să fie cunoscută. Sunt ca un semn de mulțumire”, ne-a mărturisit acesta. Deși nu în mod ”oficial”, patronul SC Casa Noastră, Ștefan Cherciu, este ctitorul lor.

Apariția crucilor de lemn a intrigat bună parte a craiovenilor. Din cauza dimensiunii, a impactului vizual. Impact vizual amplificat de prezența unui craniu uman pictat pe ele. (Despre semnificația lui am scris AICI). Unii s-au arătat siderați de schelet, alții nu au înțeles care sunt rostul și beneficiul social, având în vedere numărul lor tot mai mare. Până în ce punct demersul este unul tolerabil, având în vedere că simbolistica lor este religioasă, iar relația fiecăruia cu Divinitatea este sau ar trebui să fie personală? Nu suntem în măsură să apreciem. Cert este că troițele sunt amplasate pe terenuri private, cu acceptul deținătorilor. Și că, deși prezintă toate elementele unei construcții, ctitorul nu a ținut cont și de chestiunile lumești, ba chiar legale, precum regulile de amenajare a teritoriului. Care sunt aceleași în cazul de față, fie că e vorba de domeniu public, fie de cel privat. Cel puțin în cazul crucilor amplasate pe proprietăți ale Mitropoliei (curțile bisericilor), purtătorul de cuvânt ne-a explicat că ”ctitorul s-a ocupat de obținerea tuturor avizelor și documentelor necesare” pentru amplasarea lor.

Amplasarea unei cruci/troițe se încadrează în categoria de mobilier urban, așa cum este definit de Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate construcțiilor, dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol (fundații platforme de beton, racorduri la utilități urbane, cu excepția energiei electrice), necesitând emiterea autorizației de construire”, au explicat, la solicitarea Stiricraiova.ro, reprezentanții Primăriei Craiova.

Am întrebat un specialist în construcții dacă crucile în cauză intră în categoria construcțiilor. Conform explicațiilor, din cauza dimensiunii edificiilor în discuție, era obligatorie ancorarea lor în fundație, pentru a rezista forței vântului. Aceste troițe ar fi intrat în pământ ca un cuțit într-o pâine și ar fi fost smulse la rafale de vânt, dacă nu erau betonate: ”Rolul fundației e să distribuie greutatea unui corp pe o suprafață cât mai mare, astfel încât terenul să suporte construcția respectivă. În acest caz, obiectul de deasupra (crucea n.r.) pare să aibă o greutate care nu ar putea fi suportată de un teren nepregătit. Și, după cum putem observa din imagini, se sprijină pe un element intermediar, care este fundația, dar și pe un soclu. Din acest punct de vedere, nu există nicio îndoială că aceste edificii au o fundație”.

Anterior, am întrebat Primăria Craiova dacă au existat solicitări din partea unor persoane fizice sau juridice pentru amplasarea de troițe pe terenuri private pe raza municipiului.

Din verificările efectuate în baza de date electronică a Direcției Urbanism și Amenajarea Teritoriului, pe care o deținem din anul 1996 și până în prezent, reiese că nu au fost emise certificate de urbanism sau autorizații de construire pentru amplasarea unor cruci/troițe pe raza Municipiului Craiova”, au răspuns funcționarii responsabili cu comunicarea informațiilor de interes public.

Ștefan Cherciu nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

ALEGEREA EDITORULUI