Analiză PRESShub. Un parlamentar român are la dispoziție lunar un venit de peste 10.000 de euro, sub formă de indemnizație și sume forfetare. Pentru mai mult de jumătate din sumă nu trebuie să prezinte acte justificative, chitanțe sau facturi. Este suficientă doar o declarației pe proprie răspundere.
Din martie, suma respectivă urmează să crească cu 25%. Merită parlamentarii români acești bani? Pentru a răspunde, să ne uităm la două criterii: cantitatea muncii și calitatea acesteia, cu alte cuvinte cât muncesc și cât de bune sunt proiectele de lege pe care le propun, dar și pe care le votează.
Programul începe luni, după-amiază
Să luăm programul unei săptămâni obișnuite (27 februarie-5 martie 2023), care nu este presărată cu sărbători și pauze legale, peste care se fac punți.
Luni, aleșii neamului încep să muncească după prânz. Mulți vin de prin provincie chiar în ziua de lucru, n-au timp să ajungă la o ședință matinală cu trenul, avionul, mașina, așa că tradiția face ca de ani buni, munca să înceapă pe la amiază.
Conducerea Camerei Deputaților se reunește de la 13.30, apoi până la 16.00 este prevăzută „activitate în grupurile parlamentare”, după care, în fine, începe ședința de plen. La ora 16.00!
După o jumătate de oră, se face pauză. Proiectele se votează, de regulă pe bandă rulantă, deoarece ordinea de zi are nu mai puțin de 84 inițiative legislative prevăzute, e drept, pentru două zile. Numai că în cele două zile, prima ședință are 30 de minute, iar a doua (marți adică) – vreo două ore și jumătate, maximum trei, de votare propriu-zisă.
Prin urmare, în final, votul se dă pentru circa 3 proiecte luniși încă 15 marți.
Și cam așa merg lucrurile în fiecare săptămână, ceea ce nu împiedică alcătuirea unor stufoase și ambițioase ordini de zi cu 60-70-80 proiecte pe ele.
Articolul integral, în PRESShub.