Mihaela Cuțui este medic stomatolog în Timișoara din 1998. Sunt ani de când încearcă să determine o schimbare în sistemul medicinei stomatologice, cotropite de un grup care ia decizii peste capul profesioniștilor.
„Am ajuns o oaie neagră”, mi-a mărturisit doamna doctor.
Solidaritatea de breaslă este timidă, fiindcă aceleași persoane se află la butoane atât la CMSR, cât și în organismele care decid carierele universitare în domeniu. Oamenii se tem.
În Timișoara, au apărut în 2019 și recent afișe lipite pe stâlpi cu titlul „#Stop Corupției din Stomatologie în UMF Timișoara.#Șpăgarii în euro”, care denunță corupția din sistemul universitar, cu tarife înscrise în dreptul unor profesori: BC 2.500 euro, SC 1.300 euro, NM 1.300 euro, PM 300 euro, TA 150 euro.
Numele apar explicit pe afișele atribuite studenților.
Concluzia amară a Mihaelei Cuțui este că „societatea românească nu este pregătită pentru a semnala abuzul fără frică”.
Iar bătălia dusă de societatea civilă și de organismele europene pentru a împiedica mutilarea prevederilor legale privind avertizorul de integritate și abuzul în serviciu în favoarea abuzatorilor este departe de sfârșit în România.
PRESShub: Ce v-a determinat să deveniți avertizor de integritate, doamnă doctor?
Mihaela Cuțui: Când am început să semnalez neregulile din sistemul medical stomatologic, nici nu știam de Legea 571/2004 și nici că aș fi avertizor de integritate. Aceste informații mi-au parvenit mult mai târziu. Pe mine ca și pe mulți din colegii mei, ne-au nemulțumit felul în care se iau decizii de sus în numele profesiei, dar fără practicienii stomatologi. Vă explic.
A apărut în 2017 Legea 185 care conferea atribuții de control Autorității Naționale în Managementul Calității în Sănătate (ANMCS), inclusiv asupra medicinei de ambulator din care face parte și medicina dentară. Această autoritate a ajuns prin lege să obțină bani de la bugetul statului iar directorul acestei autorități are rang de secretar de stat.
Autoritatea este construită pe scheletul fostului CONAS, Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor și verifică managementul calității în sănătate. Doar unitățile care îndeplinesc standardele impuse pot funcționa. De când există CONAS și succesorul său n-am văzut ca spitalele să se fi modernizat după standarde și nici să fie oprite să funcționeze dacă nu le îndeplinesc.
De altfel, aceste standarde inspirate de cele americane, australiene, canadiene etc. încep să fie contestate de europeni. Practic, acest ANMCS ar grăbi falimentul firmelor mici, dacă ar impune standardele neadecvate sistemului nostru și ar duce la corporalizare, așa cum s-a întâmplat cu farmaciile.
Ce a zis guvernul la aceste mișcări?
Interviul integral, în PRESShub.