Judecata biciclistului. Cum a ajuns Poliția Locală Craiova la Înalta Curte, într-un proces care a schimbat procedurile judiciare din România

5346
sursa: Agerpres

În plină pandemie de Covid, în toamna anului 2020, un craiovean a fost amendat de Poliția Locală a Municipiului (PLM) Craiova cu 10 milioane de lei vechi, pentru că s-a plimbat cu bicicleta, ascultând manele, pe alte alei ale Parcului ”Nicolae Romanescu” decât cele prevăzute într-o hotărâre a primăriei. Craioveanul V. P. nu a fugit de poliție. Și-a primit amenda, apoi a contestat-o. Procesul a ajuns până la Înalta Curte de la București, care, analizând problemele ridicate de craiovean, a schimbat proceduri judiciare vechi de sute de ani la noi în țară.

Craioveanul V.P. face parte dintr-o etnie destul de numeroasă a orașului. În comunitatea sa, unde burta care rupe nasturii cămășii este un semn de sănătate, cei care fac sport sunt priviți ciudat. Lui nu i-a păsat și, de mic, V.P. i-a admirat pe colegii români de clasă care aveau bicicletă cumpărată de părinți. Ajungând ”om mare”, a strâns cu greu bani și și-a permis să își îndeplinească visul din copilărie: și-a cumpărat bicicletă!

Din cauza traficului intens din oraș, cu mașini poluatoare, pe motorină, care abia trec verificarea tehnică, bicicleta este greu de folosit. Cei pasionați de pedalat o fac fie în afara orașului, fie în parc.

Supranumit „plămânul verde al Craiovei”, Parcul Nicolae Romanescu este unul dintre cele mai frumoase parcuri din România, preferat de cicliștii amatori. Parcul este artificial, construit la inițiativa primarului Nicolae Romanescu începând cu 1899 și inaugurat în 1903.

Planul Parcului Nicolae Romanescu (Bibescu) din Craiova

Încă de la început, a fost folosit atât pentru plimbări pe jos, cât și cu trăsura sau bicicleta, așa cum se vede în fotografia de epocă de mai jos:

Trăsură Parc Nicolae Romanescu

Trăsurile și autovehiculele au fost interzise în parc, dar bicicletelor le-a fost permis/tolerat accesul, iar apoi pe anumite alei au fost vopsite niște zone, chipurile cu destinația de pistă de biciclete. În plus, pe timpul primarului Antonie Solomon a fost amenajat și un velodrom, destul de degradat acum.

Pe data de 1 octombrie 2020, craioveanul V.P a intrat cu bicicleta proprie în parc, în jurul orelor 7 seara, pentru a pedala un pic. Parcul fiind gol în acea zi de toamnă, și-a pornit în căști melodiile formației SPP, începând cu maneaua „Turcu Sfânt”, dedicată shaormelor cu de toate:

Fiind furat de peisaj și de ritmurile specifice ale formației SPP, nu și-a dat seama că a depășit aleea pe care era vopsită pista de bicicliști și nici nu știa că fiecare metru parcurs cu bicicleta este atent urmărit și înregistrat de agenții speciali ai PLM Craiova. Aceștia folosesc tehnică operativă antiinfracțională de ultimă generație, anume un performant sistem de supraveghere instalat după descoperirea cadavrului violat al unei tinere angajate la restaurantul din parc.

Pentru a-l prinde pe biciclist în flagrant, înainte de a ajunge din nou pe pista de biciclete, agenții PLM s-au urcat imediat în mașinuța cumpărată de primărie și au accelerat la limita maximă de viteză.

Mașinuțele de urmărit infractori în parc ale PLM Craiova. sursa: Agerpres

Cu girofarul activat și cu semnalele acustice la maximum, mașinuța PLM plină de agenți speciali ridica un colb greu în urma ei. La trecerea pe lângă micuța grădină zoologică, leoaica i-a dat leului cu coada peste nas. Minunate de faptul că o bicicletă care circulă ilegal pe o anumită alee din parc este urmărită legal de o mașinuță cu girofar, maimuțele s-au scărpinat sub coadă, iar porcii mistreți au zbârlit părul și au împroșcat toată cușca cu rahat.

Văzând reacția de cacao a porcilor din ferma animalelor, unul dintre agenții speciali a filosofat „Toate animalele sunt egale, dar unele …”, fiind întrerupt brusc de faptul că colegul său l-a ajuns și l-a blocat pe biciclist cu mașina, pentru a nu scăpa de forța coercitivă a statului.

Craioveanul V.P. și-a scos căștile din urechi pentru a discuta cu oamenii legii. Aceștia l-au legitimat și i-au explicat că, în 2009, Consiliul Local al Municipiului Craiova a adoptat o hotărâre, cu nr. 319 care, la articolul 30 (treizeci), prevede că se sancționează cu amendă de la 1000 lei la 2000 lei circulaţia cu biciclete și autovehicule, pe trotuare, în parcuri, zone de agrement, pieţe, cu excepţia spaţiilor special amenajate în acest scop.

În timpul explicațiilor, în căștile biciclistului a început să cânte maneaua etnică numită Onan Barbarul, a formației SPP. Versurile l-au făcut să zâmbească, ceea ce i-a deranjat pe agenții PLM care au interpretat gestul ca fiind o sfidare a autorității lor.

Cu toate că legea permitea polițiștilor să dea și avertisment, ciclistului i-a fost întocmit procesul-verbal de sancționare cu amendă de 1000 lei.

„Am fost uimit de faptul că am primit o amendă așa de mare, deoarece nu era nimeni în parc la acea oră și nu am deranjat sau pus în pericol pe cineva. În parc nu am văzut indicatoare din care să rezulte că nu e voie cu bicicleta decât anumite alei vopsite special. În plus, nici nu știam de hotărârea de consiliu local. Părinții mei mi-au spus că un cronicar moldovean a scris că «noi de la Râm ne tragem», adică de la Roma, iar romanii sunt cei care au dat numele etniei noastre. Juristul roman Celsus a dat definiția dreptului «Jus est ars boni et aequi», adică, tradus din limba vorbită de strămoșii mei romani, dreptul este arta binelui și a echității. Drept urmare, oare este bine și echitabil să fiu amendat cu 1000 lei pentru că am ieșit un pic de pe pista de biciclete într-o seară când parcul era gol? Eu zic că nu”, a declarat V.P. pentru Redacția Știricraiova.ro

Citind amenda dată în temeiul articolului cu numărul 30 (treizeci) din Hotărârea de consiliu local 319/2009

Amendă de 1000 lei dată unui biciclist în Parcul Romanescu

și hotărârea consiliului local:

Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.319/2009

Craioveanul a sesizat că această hotărâre are doar patru articole. Deci, nu putea fi amendat în baza articolului nr. 30, întrucât el nu există. În realitate, regulamentul aprobat prin articolul 1 al hotărârii de consiliu local are câteva zeci de articole și în acel regulament este prevăzută interdicția de a circula cu biciclete în parcuri, în afara zonelor special amenajate. Cu alte cuvinte, agenții PLM au confundat hotărârea cu regulamentul aprobat prin hotărâre…

În consecință, contrar cutumei care spune că în Craiova orice conflict se rezolvă cu sabia, biciclistul amendat a apelat la instanță pentru a-și găsi dreptatea. El a solicitat judecătorilor să constate că fapta sa nu e gravă, că amenda e prea mare și să o anuleze sau să îi dea cel mult un avertisment.

Ca răspuns la procesul declanșat de biciclist, directorul PLM Craiova, Octavian Mateescu, nu și-a angajat meditator la matematică. El a cerut judecătorilor să mențină amenda, deoarece craioveanul a fost amendat cu suma minimă prevăzută de lege, anume 1000 lei, și că acesta putea achita, în 15 zile, jumătate din 1000 lei. Din calculele șefului PLM Craiova, a rezultat că fix „300 lei”:

Răspuns emis de PLM Craiova la solicitarea de anulare a amenzii date biciclistului

Judecătoarea Camelia-Alina Bîscă de la Judecătoria Craiova a respins procesul biciclistului. L-a și certat pentru că nu a vrut să promită că nu va mai săvârși contravenția, reproșându-i că își caută scuze și susținând că acesta se va îndrepta doar în urma plății amenzii:

„Instanța apreciază în acest sens că se impune menținerea amenzii, având în vedere faptul că petentul nesocotește dispozițiile specifice menținerii ordinii pe teritoriul Mun. Craiova, faptul că, contrar susţinerilor petentului, zona unde se deplasa cu bicicleta era intens circulată (astfel cum rezultă din captura video depusă la dosar), dar și atitudinea petentului, care nu și-a asumat responsabilitatea comportamentului contravențional și nu a manifestat intenția ca pe viitor să respecte regulile, căutând o motivare pentru încălcarea acestora (cu referire la faptul că agenții de poliție înșiși s-ar fi plimbat pe aleile parcului cu un autoturism poluant), întrucât sancțiunea aplicată asigură atât aducerea la îndeplinire a componentei represive prin restricția financiară ce se resimte asupra patrimoniului persoanei sancționate contravențional, cât și a componentei preventive și educative, în scopul formării unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite prin observarea mai atentă a dispozițiilor actelor normative și stabilirea propriei conduite în acord cu imperativele acestora”.

Cu toate că sentința trebuia comunicată prin e-mail pentru a se putea declara apel, Judecătoria Craiova nu a făcut asta. Când a aflat de hotărâre, craioveanul a declarat apel, demontând total logica Judecătoriei Craiova.

Judecata de acasă nu se potrivește cu cea din târg

Fără să fie chemat legal la proces, Tribunalul Dolj nu a analizat fondul problemei, ci a găsit chichița de a respinge apelul prin hotărâre definitivă pe motiv că ar fi fost trimis prea târziu, nefiind respectat termenul de 15 zile.

În justiția românească, nici definitivul nu e definitiv. Știind definiția dreptului spusă de strămoșii romani ai etniei sale, ciclistul craiovean nu s-a dat bătut și a zis să încerce să anuleze hotărârea definitivă.

Legea nu părea a fi de partea lui, însă a încercat. După ce a primit decizia definitivă de menținere a amenzii, V.P. a depus la tribunal o contestație în anulare. Acest tip de contestație se poate formula când s-a făcut o judecată fără ca persoanele să fie anunțate legal de proces.

În contestația în anulare a cerut Tribunalului Dolj să trimită dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție a României de la București, ca să dea o dezlegare de drept asupra chestiunii referitoare la comunicarea actelor prin e-mail.

Biciclistul a argumentat că de sute de ani sistemul nostru de drept, bazat pe dreptul bizantin al Imperiului Roman de Răsărit, cu capitala la Constantinopol, are aceeași procedură de aducere a persoanelor la proces. Aducerea se poate face printr-un angajat al instanței, prin poliție sau jandarm sau prin chemare prin poștă. Însă, în ultimii ani, tehnologia a evoluat și acum cetățenii au și adresă de poștă electronică (e-mail). În plus, fiindcă la momentul amendării colcăia Covidul care, chipurile, omora mii și mii de români, e clar să citarea prin poștă electronică, dacă este indicată adresa de e-mail, trebuie să aibă prioritate față de formele antice de chemare la proces.

Tribunalul Dolj a fost de acord cu trimiterea dosarului la Înalta Curte, însă a introdus o „șopârlă” menită să determine menținerea amenzii. Astfel, în loc să solicite Înaltei Curți să rezolve chestiunea de drept indicată de contestator, Tribunalul a solicitat instanței bucureștene să spună dacă e bine că acesta nu s-a înscris în fals pe dovada de comunicare prin poștă. În înțelepciunea sa, Înalta Curte de Casație și Justiție a Românei s-a prins de manevra judecătorilor Tribunalului Dolj.

Prin Decizia 75 din 14.11.2022, a statuat că „devine lipsită de relevanţă juridică invocarea dispoziţiilor cu privire la înscrierea în fals, acestea nefiind aplicabile în cauză, pentru că nu se pune problema neregularităţii menţiunilor din procesul-verbal de înştiinţare sau a dovezii de înmânare, ci a efectivităţii modalităţii de comunicare a actelor de procedură în sensul de a stabili dacă are aptitudinea de a aduce la cunoştinţa justiţiabilului emiterea actului de către instanţă”.

Apoi, Înalta Curte a cerut tuturor instanțelor din România, dar și facultăților de drept să își spună punctul de vedere. Schimbarea practicii de citare solicitată de craioveanul V.P. a generat emoții la nivelul instanțelor și lumii universitare, fiind constituite comisii de analiză a cererii lui. La apelul Curții Supreme au răspuns zeci de instanțe și instituții din țară, trimițând opinii teoretice și foarte multe hotărâri judecătoreşti în care s-au ridicat chestiuni asemătoare. Spre exemplu:

  • Procurorii de la procuratura generală a României au comunicat că nu au verificat practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.
  • Curtea Constituțională a României nu a analizat problema din perspectiva ridicată de craiovean.
  • Centrul de procedură civilă al Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti a transmis că dacă partea interesată a optat expres să fie citată numai prin poştă electronică, această alegere a părţii produce efectele reglementate de art. 158 din Codul de procedură civilă, instanţa fiind ţinută să efectueze procedura de citare la adresa de e-mail (poştă electronică) indicată.
  • În schimb, Facultatea de Drept din Universitatea de Vest din Timişoara a spus că nu se impune să intervină Înalta Curte, deoarece legea ar fi clară.
  • Institutul Naţional al Magistraturii a spus că în procese mai vechi, dar nefinalizate încă, nu ar trebui să se citeze prin e-mail, chiar dacă s-a solicitat acest lucru.
  • Judecătorul-raportor al Înaltei Curți a susținut că dacă s-a transmis prin poștă citație, totul e ok și nu e nevoie de citarea și prin e-mail.

După ce a primit aceste informări, Înalta Curte a constatat că „evoluţia tehnologică a societăţii oferă noi posibilităţi de realizare a comunicării actelor de procedură care să corespundă nevoilor şi intereselor legitime ale părţilor, acesta constituind, de altfel, printre altele, scopul Codului de procedură civilă, anume acela de a moderniza şi de a flexibiliza procedura, astfel încât aceasta să se poată desfăşura cu celeritate, într-un termen optim şi previzibil. Condiţionarea efectuării oricărei alte modalităţi de comunicare prevăzute de lege a actelor de procedură de comunicarea în format pe hârtie nu ar face, în contextul actual, decât să îngreuneze activitatea de judecată”.

Drept urmare, instanța supremă a concluzionat că actul de citare a părţii în proces, transmis într-o altă modalitate de comunicare decât cea invocată prin cererea adresată instanţei, este lovit de nulitate, dacă prin nerespectarea modalităţii de comunicare a actului de procedură s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia”.

Prin hotărârea Înaltei Curți, Tribunalul Dolj a fost obligat să constate că apelul depus de contravenientul biciclist este depus în termen și că poate fi judecat.

Recent, rejudecând procesul, Tribunalul Dolj a admis definitiv plângerea craioveanului și a înlocuit amenda cu avertisment.

Însă, aventura acestui proces nu s-a terminat. Prin hotărârile pronunțate în apel, Tribunalul Dolj a sesizat Curtea Constituțională a României pentru a analiza dacă legea contravențiilor (Ordonanța Guvernului 2/2001) a fost legal adoptată, în condițiile în care nu a fost semnată de miniștrii îndrituiți, cum spune Constituția, ci de secretarii de stat care ar fi uzurpat atribuția personală a miniștrilor. Dacă se admite excepția de neconstituționalitate, toate amenzile date în România din 2001 până în prezent devin nule. Ceea ce ar fi fără precedent:

Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, formulată de apelant. Dispune sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului României nr. 2/2001 rap. la dispozițiile art. 107 alin. 4 (actual art. 108 alin. 4) din Constituția României. […]  Admite apelul. Schimbă sentinţa apelată în sensul că admite în parte plângerea contravenţională şi înlocuieşte sancţiunea amenzii în cuantum de 1000 lei aplicată contravenientului cu sancţiunea avertisment”, se arată în hotărârea instanței.

Ce a învățat biciclistul și ce va face în viitor

Craioveanul ne-a declarat că se bucură de faptul că bicicleta l-a dus, de pe aleile Parcului Romanescu, pe aleile întortocheate ale justiției Înaltei Curți, unde a reușit să schimbe practici înțepenite în trecut.

Și că s-a simțit fantastic când a citit motivarea Curții Supreme.Dar nu mai vrea să ajungă în instanțe. Spune că are doar două picioare și că, pedalând cu viteză maximă pe melodiile formației SPP, data viitoare va fugi de politiștii locali doritori să îi aplice robotic niște dispoziții de amendare.

A învățat să nu mai aibă încredere în abilitățile lor de drept, nici în abilitățile matematice ale celor care le semnează apărările în instanțe. După ce va primi pe mail motivarea hotărârii tribunalului, se va duce pe bicicletă la ferma animalelor din Parcul Romanescu și o va citi în fața cuștii porcilor mistreți, cu precizarea că articolul 16 din Constituția României spune că toate persoanele sunt egale…

ALEGEREA EDITORULUI