Ingineri și matematicieni au primit, în ultimii ani, în mod abuziv, dreptul de a îi învăța carte pe studenții și masteranzii Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din Craiova. Ușor, dar sigur, FEAA, altădată cea mai prestigioasă și căutată facultate a Universității din Craiova, se scufundă în mocirlă din cauza impostorilor. După ce Stiricraiova.ro a prezentat în martie cazul unui absolvent de Automatică, doctor în Robotică, ce a susținut cursuri și seminarii la discipline de Contabilitate la această facultate, am descoperit că la FEAA stau la catedră, încoronați fraudulos cu cel mai înalt grad didactic, și alți intelectuali rasați. Unul a predat și predă în prezent discipline din sfera domeniului economic, deși n-are habar de el, după ce a fost titularizat ilegal pe postul de profesor universitar. Deși a avut un contracandidat redutabil, cu o activitate științifică și de cercetare în domeniu net superioară, nimeni și nimic nu l-a împiedicat să obțină postul. Nu e de mirare că Facultatea de Economie din Craiova a ajuns, din cea mai mare facultate a Universității din Craiova, una situată la limita existenței, care nu mai inspiră încredere, dovadă numărul tot mai redus de studenți.
Asistăm la interesele de grup ale unor persoane cu funcții de conducere, care, în ultimii ani, au reușit să ”privatizeze” și să ducă în derizoriu o facultate, odată de prestigiu, și implicit Universitatea din Craiova, care îi girează în funcții. Această instituție de interes național, finanțată din banii statului, pierde din vedere menirea ei de bază: pregătirea și formarea studenților.
Însă, cazurile de la FEAA Craiova par să ne demonstreze contrariul. Dacă situația inginerului care le-a predat studenților discipline de contabilitate vreme de trei ani ar fi putut fi tratată ca o excepție gravă de la regulă, cea a matematicianului ne convinge că e o stare de fapt care se perpetuează, în funcție de micile sau marile interese individuale sau de grup. TOATE în detrimentul studenților!
Profesor prin concurs. De împrejurări…
În anul 2022 un post de profesor universitar la Departamentul de Statistică și Informatică Economică din cadrul FEAA este scos la concurs. Pe post se înscriu doi candidați. Unul este Liviu-Octavian Popescu, licențiat în Algebră-Geometrie la Facultatea de Matematică-Informatică, cu o teză de doctorat în Matematică, conform CV-ului publicat pe site-ul UCV. Aflăm că, până la obținerea gradului de conferențiar, inclusiv, acesta a susținut toate examenele de promovare pe post (pentru preparator, asistent și lector) cu profesori din cadrul Facultății de Matematică-Informatică, având o activitate științifică și de cercetare în domeniul matematicii.
Dar, odată înscris la examenul pentru postul scos la concurs de FEAA, CV-ul lui s-a metamorfozat brusc. Toată activitatea lui de până atunci din domeniul matematicii așa cum explicam mai sus, confirmată de profesorii de matematică din comisiile de concurs, s-a transformat, ca prin minune, într-una din domeniul economic. Cel puțin așa a validat-o comisia de concurs pentru postul de profesor universitar în cadrul Facultății de Economie, comisie formată de data aceasta din profesori de economie.
Așadar, patru comisii de la Matematică au confirmat că el este matematician, pentru ca cea de-a cincea, cu profesori din domeniul economic, să ne arate altceva, anume că el este economist. Culmea penibilului!
Al doilea candidat a fost Ramona Felicia Birău, absolventă a Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova, specializarea Finanțe și Bănci (șefă de promoție), dar și a Facultății de Științe Juridice, Economice și Administrative din cadrul Universității ”Spiru Haret”, specializarea Drept, cu două masterate – unul la FEAA Craiova, specializarea ”Analiza și evaluarea financiară a organizațiilor”, celălalt la Universitatea ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, pe ”Administrație Publică Europeană”. În ceea ce privește cercetarea doctorală, constatăm că Birău are un doctorat în domeniul Cibernetică și Statistică, obținut la FEAA Craiova, dar și un doctorat în Domeniul Sociologie, la Facultatea de Științe Sociale, din cadrul UCV. Relevant pentru context este și faptul că Ramona Birău este conducător de doctorat în domeniul Finanțe, la FEAA, din anul 2021.
În anunțul prealabil concursului se specifică cadrul legal ce trebuie respectat, din care nu lipsește Metodologia proprie pentru ocuparea posturilor didactice de cercetare în UCV.
Lucrurile sunt simple: pentru a-i fi acceptat dosarul de concurs, Liviu Popescu trebuia să facă dovada că teza sa de doctorat face parte din ramura Știinte economice (conform HG nr. 433 privind aprobarea nomenclatorului domeniilor și al specializărilor, publicată pe 4 aprilie 2022, în Monitorul Oficial). Or, teza sa de doctorat este din ramura Matematicii. Cele două ramuri NU au nimic în comun. Pe cale de consecință, dosarul candidatului Liviu Popescu ar fi trebuit respins de comisia juridică a UCV încă de la început, pentru că acest candidat NU avea studii de licență în domeniul economic, NU avea masterat în acest domeniu, iar teza sa de doctorat este în domeniul Matematicii (Geometrie diferențială, ecuații diferențiale). Deci, nu avea și nu are niciun fel de pregătire în domeniul Economic, al Statisticii economice ori al Econometriei.
Și, totuși… dosarul său trece cu succes de faza selecției și ajunge la comisie
Conform aceleiași Metodologii proprii de concurs (foto jos), comisia era obligată, conform art.30, să analizeze dosarele de concurs ale candidaților. Adică să verifice dacă îndeplinesc condițiile de formă (să aibă licența și doctoratul în domeniul economic), dar și punctajul obținut de fiecare candidat ca urmare a activității științifice și de cercetare desfășurată de-a lungul timpului.
Analizând fișele de verificare a îndeplinirii standardelor Universității pentru postul de profesor universitar ale celor doi candidați (și ele publicate pe site-ul UCV), constatăm că, în primul rând, Liviu Popescu declară în fals că îndeplinește condiția de a deține diploma de doctor în domeniul postului sau într-o ramură înrudită, ceea ce contrazice flagrant HG 433/2022. În al doilea rând, declară că prin activitatea sa de cercetare (singurul criteriu de evaluare) acumulează un total de 29,253 puncte. Nu ne îndoim că domnia sa ar fi calculat greșit punctajul, numai că el se referă la materialele realizate în domeniul Matematicii. Pentru domeniul Economiei ele sunt irelevante, deci nule.
Legislația la care orice aspirant la funcții didactice și orice universitate angajatoare trebuie să se raporteze este Ordinul 6129/2016 (privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare). Astfel, Anexa 27, aferentă domeniului economic, prevede clar faptul că ”articolele, cărțile și alte publicații trebuie să trateze exclusiv subiecte și teme specifice domeniului științelor economice și administrarea afacerilor”. Acestea trebuie să se situeze, conform Indexului JCR, în una dintre categoriile: Core Economics, Infoeconomics și Social Science and Science. DAR, tot repetăm, toate articolele lui Liviu Popescu sunt din domeniul Matematicii, publicate în reviste de matematică. Concluzia: Popescu își calculează punctajul și îl declară, în fals, ca și cum ar fi din domeniul economic. Și bifează cu seninătate ”criteriu îndeplinit”.
În altă ordine de idei, în CV-ul acestuia nu se regăsește Certificatul psihopedagogic, modul obligatoriu pentru cei care predau în învățământ.
Fie ca cel mai bun să… piardă!
Contracandidata sa, Ramona Birău, are o diplomă de doctor în domeniul Ciberneticii și Statisticii Economice și un punctaj total de 42,4306, obținut ca urmare a publicării cercetărilor sale în reviste din domeniul economic, care întrunesc cerințele Ordinului 6129/2016.
Și dacă am face abstracție de faptul că articolele lui Popescu nu întrunesc condițiile, punctajul Ramonei Birău este unul net superior (diferența este de circa 13 puncte), aspect pe care, dacă îl coroborăm cu art. 30 din Metodologia proprie de concurs, ar desemna-o instant drept câștigătoare pe Ramona Birău. În plus, aceasta nu doar că deține, ba chiar excelează în ceea ce privește modulul Psihopedagogic, având chiar nivelul II, echivalentul unui master în pedagogie. Dar, ghinion de neșansă: Ramona Birău pierde cu ”brio” concursul!
… Și nu o dată, ci cu repetir. Vorba aia: ca să-i fie învățătură de minte!
În aceeași perioadă a anului 2022, Ramona Birău a candidat și pentru un post de conferențiar la aceeași facultate (unde cerințele au fost inferioare celor pentru postul de profesor). Spre neșansa ei, și aici a avut ghinionul ca postul să fie râvnit de un contracandidat ”puternic”: nora fostului decan Nicolae Sichigea (cel sub domnia căruia inginerul Banță a reușit să predea discipline de contabilitate, în pofida sesizărilor studenților și a cadrelor didactice din ședințele de Consiliu care atrăgeau atenția că nu are competențe). Așa că, în ciuda pregătirii sale temeinice și a punctajului obținut, cu mult peste cele ale celeilalte candidate, Ramona Birău a pierdut din nou.
Facultatea ne vrea proști
Orice organizație, fie ea publică sau privată, care se respectă, vrea să recruteze și să angajeze cel mai bine pregătiți și valoroși candidați. Ori FEAA Craiova a eliminat abuziv un candidat cu o pregătire riguroasă și constantă (două licențe, două masterate și două doctorate), de la care studenții de la Facultatea de Economie ar fi avut ce să învețe și a acceptat un altul, complet nepregătit pentru post, care, în fals, a atestat o situație nereală a activității sale științifice.
Cu toate că frauda a fost mare cât Universitatea din Craiova, în mod surprinzător, Consiliul FEAA a înghițit pe nemestecate asemenea anomalie. Nimeni nu s-a sesizat cu privire la faptul că Liviu Popescu nu avea dreptul să fie titularizat ca profesor de economie. Și, atunci, ne întrebăm dacă este, oare, o stare de spirit împământănită în rândul cadrelor didactice membre, devenită ”normalitate”, să voteze orice inepție cu ochii închiși? Sau persoane din conducere exercită asupra lor diverse forme de presiune, așa încât isprava ca un matematician să ajungă economist cât ai bate din palme să fie pur și simplu considerată un nimic?
Triada Mihai, Drăgan, Sichigea a lovit din nou
Orice om cu capul pe umeri observă din capul locului că numai Ramona Birău are competențe și punctaj cu mult mai mare în domeniul economic, față de Liviu Popescu și, în paralel, față de Mirela Sichigea. Dar rezultatul concursului este (im)previzibil. Popescu este prieten (unii susțin că e chiar rudă) cu Cristian Drăgan (la rândul lui prieten intim, spun voci din Universitate, cu prorectorul cu Baza materială a UCV, Magdalena Mihai) care, din poziția de director de departament, i-a facilitat accesul și inginerului Viorel Banța pentru a preda discipline de contabilitate. În această ecuație, Magdalena Mihai pare cheia care deschide ușa celor care vor să se ”recalifice” profesional, peste noapte, în domenii necunoscute lor. Și nu numai. Fiecare, după cum are nevoie. Inclusiv membri ai familiei Magdalenei Mihai (toți) au avut acces în posturi la UCV. Dar asta este altă discuție. Cum se explică faptul că are atâta putere? Probabil cineva acolo sus o iubește tare mult. De voie sau de nevoie.
Drept urmare, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității din Craiova culege ”roadele”. Decizii precum promovarea și cocoțarea (ilegală!) a unor neaveniți, precum Popescu și Banța, pe posturi care le depășește categoric pregătirea în domeniu (pentru că le lipsește cu desăvârșire), dar și capacitatea de înțelegere a fenomenelor și conceptelor economice (drept dovadă că ambii au ”predat” nu ce trebuia, conform normelor ARACIS, ci ce au ”știut”, prin copierea unor frânturi de cursuri ale profesorilor competenți), au pus umărul la distrugerea FEEA.
Vorbim de desființarea mai multor domenii de licență și master, între care și specializarea de licență ”Statistică și previziune economică”, pentru că interesul studenților pentru aceasta a ajuns aproape inexistent. Despre asta a relatat Gds în articolul ”Universitatea din Craiova mai scoate din oferta educațională trei programe de licență” din 23 decembrie 2022. Prin comparație, la ASE București, cea mai râvnită specializare este de Cibernetica economică, cu peste opt candidați pe loc. Ce să mai, decidenții de la FEAA Craiova preferă să îngroape facultatea, decât să renunțe la interese.
Normele ARACIS, încălcate flagrant
Titularizarea profesorului de matematică Liviu Popescu este în contradicție totală cu normele Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS). În cuprinsul lor se arată că ”titularii de disciplină trebuie să aibă titlul științific de doctor în domeniul disciplinelor din postul ocupat”. Regulile ARACIS sunt călcate în picioare.
Odată ce a câștigat concursul pentru postul de profesor, statul lui de funcții s-a modificat și a început să predea, separat de disciplinele de la specializarea de Statistică și previziune economică (care s-a și desființat), și discipline de Statistică și Econometrie, obligatorii la toate specializările FEAA.
Ne întrebăm retoric, având în vedere faptul că studenții n-au mai arătat interes pentru specializarea Statistică și previziune economică, ceea ce a condus la desființarea acesteia, dacă nu odată cu legalizarea matematicianului la celelalte secții nu va urma și desființarea acestora, din lipsă de studenți. Pe bună dreptate, absolvenții de liceu trebuie să se gândească de două ori dacă vor să intre oi și să iasă capre de la facultate.
Ce (nu) le-a predat profesorul Popescu studenților de la FEAA
Ca să întărim cele anterior expuse, care probează fără echivoc faptul că Liviu Popescu nu are cunoștințe și nu înțelege domeniul economic și mai ales disciplinele pe care le predă, este faptul că le înainta studenților fragmente din cărți ale altor cadre didactice.
Spre exemplu, în 2019, la Disciplina ”Metode cantitative în studiul pieței”, anul III, suportul de curs încărcat pe platformă de Liviu Popescu este un capitol din cursul de Statistică, curs care se predă la anul I.
Conform normelor ARACIS, profesorul era obligat să aibă propriul suport de curs, nu să preia capitole din materialele didactice ale altor cadre didactice. Prostia și mai mare se reflectă în faptul că, mai mult, materialele preluate provin din o cu totul altă disciplină de studiu.
În anul 2020, atât la disciplina de Metode cantitative în studiul pieței, cât și la Probabilități și statistică matematică, Liviu Popescu încarcă pe site același capitol pentru ambele discipline, tot din disciplina de Statistică.
Am întrebat și rugat un profesor de la un centru universitar să ne răspundă cum i se pare această situație, dacă este una atipică și ce impact are asupra studenților, în termeni cât mai simplu de înțeles pentru orice om de rând, dar și pentru eventualii candidați care vor să urmeze profilul Economic la FEAA Craiova. Lăsând deoparte consternarea cadrului didactic, iată ce ne spune:
”Problema trebuie analizată pe două componente. În primul rând, este inadmisibil în anii terminali să le predai studenților materiale din anul I de la alte discipline, ceea ce înseamnă că nu s-a respectat curricula. Studenții nu au dobândit niciun fel de competență aferentă disciplinelor. Se presupune că toate disciplinele au menirea să te formeze ca economist. Dacă ai lacune, ești specialist, dar nu prea… A doua chestiune e că și dacă s-ar fi respectat fișele disciplinelor și programele analitice, o persoană care nu are niciun fel de noțiune de microeconomie, macroeconomie, fiscalitate, finanțe (datorie publică, deficite), piețe, bugete, contabilitate (conturi naționale) etc., nu poate corela indicatori și interpreta rezultatele obținute. Atâta timp cât el nu înțelege fenomenele și procesele economice, cu atât mai puțin poate să se facă înțeles în fața studenților”.
Părerile Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor și Universității din Craiova nu le-am mai cerut. Am făcut-o rândul trecut, în cazul inginerului, în cuprinsul unei solicitării în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. FEAA ne-a transmis că întrebările noastre (6 la număr) și solicitarea emiterii unui punct de vedere depășesc sfera interesului public. Culmea, răspunsul a fost formulat și asumat de Magdalena Mihai, prorector cu Baza materială în cadrul UCV, cea care l-ar fi susținut pe inginerul Viorel Banța să acceadă la catedra FEAA. Că doar, nu-i așa, Facultatea de Economie din Craiova e ”societate comerciale cu răspundere limitată”. În consecință, am procedat la formularea unei reclamații administrative către Rectoratul Universității din Craiova. Drept urmare, conducerea UCV ne-a răspuns ulterior, parțial, la 4 dintre cele 6 întrebări, iar la punctul în care ceream un punct de vedere din partea instituției cu privire la situația inginerului care a predat contabilitate, rectorul Cezar Spânu ne-a comunicat faptul că ”formularea unui punct de vedere excede noțiunii de informație de interes public la care Universitatea din Craiova ar fi obligată să răspundă și că la acest moment nu există un astfel de punct de vedere”.
Domnilor, doamnelor și domnișoarelor, la asta se reduce transparența în Universitatea din Craiova: rămâneți proști, de restul ne ocupăm noi în continuare!
Nu cunosc nici o persona din cele două implicate în “conflict” dar…
Statistica este o ramură a matematicii…
Popescu asta cred că știe mai multa statistica decât un absolvent de științe economice…
Madam Birău numai pentru că a acceptat o diplomă de la “Spiru Haret” s-a descalificat…
Popescu ăsta știe atât de multă statistică, macro și micro economică și e atât de bine pregătit în domeniul științelor economice încât mă mir că nu a ajuns încă decan al FEAA. Merită această facultate un asemenea ”specialist”
Craiovenii l-au făcut conferențiar și pe Virgil Popescu, deși lista lui de lucrări e tare subțire.
Cu toate acestea, a fost un profesor foarte decent și părea că depune ceva eforturi ca să lege matematica de practica economică (eu am făcut cu el Matematici aplicate în economie). Oricum, cazuri de genul sunt multe. Mă întreb când o să apară pe liste și Andy Ștefănescu, la el măcar e evident faptul că l-au adus din pom.
Da domnule, a fost un profesor foarte decent. Atât de decent încat n-a călcat și nu calcă deloc pe la cursuri ori seminarii. Atât de decent încât le pune la dispoziție studenților cursurile exclusiv în format electronic și atât. Atât de decent încât, la concursul de ocupare a postului de profesor, n-a fost în stare să vorbească nimic coerent despre domeniul statisticii economice. A bătut câmpii la modul cel mai grav cu niște noțiuni de matematici superoare pe care nici el nu le înțelege. Cât despre ”legarea matematicii despre practica economică” , cum ziceți dvs, aș fi tare curios să aflu ce anume ați aplicat dvs în practica economică din cele predate de ”decentul profesor” Liviu Popescu. Chiar m-aș bucura. Eu am avut ocazia să asist personal la concursul de ocupare a postului de profesor, susținut de cei doi candidați, și, concluzia mea a fost că Liviu Popescu e o ”nulitate absolută totală” în domeniul sțiințelor eonomice, în special al statisticii economice. Asta e din păcate cruda realitate.
să se ducă și la sapă cei doi candidați, să le vedem valoarea….😂
Sunt un persoană, care am lucrat în învăţământul superior la o universitate tehnică din România.
Am terminat studiile universitare în perioada anilor 80, din secolul trecut.
După un stagiu, în producţie, de 4 ani, am ocupat postul de asistent universitar (am avut dublă repartiţie, în producţie şi în învăţământul superior).
Să ştiţi că şi la universitatea tehnică unde am activat, posturile de conferenţiari şi profesori se ocupă tot la fel. Inginerii au predilecţie către domeniul ştiinţelor economice, iar economiştii, către ştiinţele inginereşti. Toţi candidaţii pentru aceste posturi, nu vor să profeseze în domeniul şi specializările în care au pregătire universitară, vor schimbarea acestora.
Cunosc un caz, o colegă economist, a facut un master in domeniul tehnic, (fiind cadru didactic, vă daţi seama la câte ore de curs şi seminarii a fost şi cum a obţinut notele de promovare a disciplinelor predate) şi a participat la un concurs de ocupare a unui post de conferentiar din domeniul tehnic (inginer), post pe care l-a ocupat cu succes.
La analiza dosarului respectiv, de către comisia internă din cadrul universităţii, s-a pus problema incompatibilităţii pregătirii profesionale cu cerinţele postului. De acest lucru, comisia internă a universităţii nu a ţinut seama. Comisia de examen, numită de rectorul universităţii pentru concursul respectiv, a promovat-o cu succes.
Cred că la o analiză atentă (numai pe baza informaţiilor publice, existente pe internet), avem “plăcuta” surpriză să constatăm că peste 50% din posturile de conferenţiari şi profesori din invatamantul superior sunt ocupate de persoane care au o pregătire universitară indoielnică şi/sau o pregătire profesională în alte domenii decat cel al posturilor ocupate.
Situaţia din învăţământul superior din România permite astfel de anomalii.
Vedeţi dumneavoastră, trăim în perioada pilelor, relaţiior şi a banilor, perioadă care permite unor handicapaţi intelectuali, ca într-un interval de timp relativ scurt, de 4-5 ani, să termine cursurile universitare a 2 sau chiar 3 facultăţi si astfel acesti “pseudo-intelectuali” pot ocupa aceste posturi. Pe baza pilelor, relaţiilor, banilor, aceştia pot pătrunde cu uşuirinţă în învăţământul superior.
Se pune întrebarea: Care este calitatea învăţământului superior din România?
Ce să mai spunem despre doctorate, selecţia conducătorilor de doctorat este la cel mai jos nivel, ajungand să coordoneze doctorate persoane cu o pregătire cel putin îndoielnică.
Se pare din datele existente, ca peste 50% din tezele de doctorat nu au nici macar calitatea unor lucrări de diplomă a absolvenţilor care au terminat studiile universitare înainte de anul 1990.
Dumneavoastră doamnă conferentiar, probabil ca sunteţi victima pilelor, relaţiilor şi influenţelor politice ce se manifestă acolo unde lucrati.
Va dau un sfat: Faceţi un master în matematică şi poate veti putea să ocupaţi un post de profesor în domeniul matematicii, post pe care domnul conferentiar, colegul dvs., nu vrea sa-l obtina, caci de … ghinion, pentru ocuparea unui post de profesor universitar în domeniul matematicii, trebuie indeplinite alte standarde si criteriile de acolo sunt greu de atins, doar cu multă muncă şi inteligenţă.
Doamna conferentiar, mai aşteptaţi 1-2 ani şi o să vă veţi scoate din nou la concurs postul respectiv, caci intre timp colegul dvs. va trece la colectivul de matematică, unde va ocupa un post de profesor în domeniul matematicii, post pentru care, în momentul de faţă, probabil nu îndeplineşte criteriile din standard.
Cu stimă
Cazuri ca acestea sunt in multe universitati de stat si private din tara. Dar nu au fost cunoscute niciodata. Legea omertei a functionat mai bine decat la Univ. Craiova. Stat esuat, educatie esuata, Romania corupta!
Sunt un fost student in contabilitate, inclusiv doctorand si am studiat mulți ani la FEEA Craiova(recent). Am cunoscut mulți oameni faini si profesionisti in domeniu de la care am invatat multe lucruri. Acum lucrez in contabilitate (fără amenzi la controale si in pozitii de conducere la câțiva angajatori) si m-a ajutat ce am invatat in facultate, master si doctorat. Personal, nu cunosc aceste doua cazuri despre care ați scris dar in dreptul Dl. Banta pot spune ca am studiat impreuna programul de tip ERP SAP timp de aproape doi ani. Consider ca nu puteau găsi o persoana mai bine pregătită. Domnul prof. Viorel Banta, pe langa faptul ca venea de la Bucuresti doar pentru cursul nostru, ne explica in detaliu fiecare aspect legat de acest program. Acum știu sa folosesc un program de tip ERP datorită insistențelor si a explicațiilor dumnealui. Dacă va interesați mai bine, companiile au început sa implementeze de ani buni in activitatea lor programele de tip ERP (in special SAP) si era nevoie sa aprofundăm acest soft pentru a putea face fata cerințelor pieței. Alte materii, dumnealui nu preda la catedra de contabilitate. Despre Dl. prof. Drăgan, este si el un profesor care ajuta studenții foarte mult. Am invatat de la dumnealui articole contabile pe care le folosesc in activitatea mea si pe care nu prea le-am găsit prin cărțile de contabilitate. Dacă un student este atent la cursuri, poate invata multe lucruri dar sincer știm cum sunt si unii studenți, ca peste tot… Referitor la alte aspecte, nu zic ca nu ar ar fi loc de îmbunătățiri mai ales ca trăim si ne dezvoltam intr-un mediu economic competitiv, dar din propria mea experiența, articolul mi se pare puțin exagerat, scris intr-un mod ce instiga la ura si aduce o imagine negativă întregii facultăți si a profesorilor deci inclusiv si a studenților. Sincer, eu unul raman la ceea ce am zis… Profesorii își fac treaba la cel mai înalt nivel (cel puțin cei pe care ii cunosc) iar cine vrea sa învețe ceva de care sa se folosească in activitatea sa, poate profita din plin de tot suportul de care are nevoie. Multă bafta!
Domnule Gabriel, e foarte frumos din partea dvs că luați apărarea numitului Banță Viorel. Dacă spuneți că venea de la București special pentru cursul care v-a luminat și v-a netezit cariera de economist, poate ne explicați cum reușea Viorel Banță să fie prezent simultan în trei locuri: La OMV Petrom unde își avea locul muncă permanent, cu un program, de 8 ore/zi, la ASE București unde avea cursuri de predat studenților și la FEAA Craiova unde se preocupa de viitoarea dvs carieră de economist și de învățarea programelor de tip ERP. Chiar ne luați de proști pe toți? Viorel Banță se teleporta ca să fie prezent în toate aceste trei locuri în același timp? Vă umpleți de penibil încercând să-l apărați la modul acesta.
Se pare ca aceste articole defaimatoare la adresa UCV si FEAA sunt servite si platite de fam. Criveanu cu scopul de a forta reangajarea progeniturii Radu Catalin Criveanu in universitate. Mai multe detalii in linkul urmator: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid02Dq6XsQd9nt177hsB5hDf3YzN5nv634kzpKwCoeSNwokyJVXauhEXEbz8RHcawxhXl&id=100043601240762