Amantlâc, trădare și război: Cum a pierdut Primăria Craiova un proces pentru informații publice, după ce a zis că Poliția Română e instituție ”PUBICĂ”

Reclame

Primăria Craiova are o problemă uriașă la departamentul de comunicare și la departamentul juridic, problemă care a umplut paharul Olguței (cu nervi). Petru Becheru, președintele de asociație de locatari identificat de Olguța Vasilescu drept denunțătorul unic vinovat pentru reținerea sa de către DNA în dosarul „Fațada”, obține victorie după victorie în instanțele bucureștene împotriva primăriei. Ultima, determinată de faptul că Primăria Craiova ascunde, în opinia lui Becheru, că ar fi fost amendată de Poliția Națională pentru fapte „de o obscenitate ieșită din comun”.

Surse din cadrul Primăriei ne-au spus că, după ce a aflat că a pierdut definitiv un nou proces cu sifonul DNA-ului, Olguța Vasilescu vrea să dea afară trădătorii și a declanșat mare anchetă la departamentele Juridic și Comunicare. Având bănuiala că este sabotată din interior de angajați prieteni de cumetrii cu Becheru, primărița este foc și pară împotriva celor care i-au dat la semnat documente compromițătoare destinate instanței în procesele cu denunțătorul său, pe care acesta le folosește apoi împotriva autorității locale. După ce a câștigat un nou proces, Petru Becheru a publicat pe pagina sa de Facebook greșelile și aberațiile juridice semnate de Olguța, clocite de fapt chiar de el și puse sub nasul primăriței care le-a semnat… „ca primarul”.

Povestea ultimului proces marca Becheru este incredibilă, motiv pentru credem că materialul care urmează e demn de rubrica ”Abracadabra”. Avem vrăji, trădare, rețele informative, spionaj, agenți dubli, sex ritualic, denunțuri, bârfe și, ca să fie tacâmul complet, instituții pubice.

Cine este trădătorul și cine este denunțătorul

Despre Petru Becheru am mai scris. Pentru a afla cum a reușit să strecoare sub pixul Olguței documente de care apoi s-a folosit în instanță, am apelat la o vecină de la blocul Romarta, bloc pe care Petru Becheru l-a condus cu mână de fier foarte mulți ani. Aceasta ne-a explicat cum a reușit acesta să racoleze un cunoscător de drept din Primărie folosind o „rețea informativă cerșetorească”.

Încă de la început, vecina ne-a spus că are o problemă personală cu Becheru, pe care îl acuză că i-ar fi făcut reclamații, dar și vrăjitorii: i-ar fi pus pe preșul de la ușă o lumânare arsă la ambele capete și pe mânerul ușii picături de sânge de capră cu gust amar. Totodată, susține că Becheru este însemnat de diavol cu lipsa ochiului.

Trecând peste aceste aspecte superstițioase, am aflat că denunțătorul Olguței avea obiceiul să permită, în special când vremea era urâtă, intrarea în bloc a unor cerșetori, copii care spălau parbrize la semafor sau oameni fără adăpost. În schimbul unui loc cald în subsol, a mâncării obținute prin milogeală de la locatarii creduli și a încărcării bateriei telefoanelor mobile la priza asociației, președintele Becheru le cerea să facă acte de spionaj, artă în care i-ar fi inițiat cu măiestrie când erau cufundați în tenebrele blocului.

Cerșetorii erau obligați să îi zică „tati” lui Becheru, dar și unui prieten misterios, căruia, la rândul lui, și Becheru îi zicea „tati”, dar care nu era tatăl lui. Aceste persoane ar fi fost folosite, printre altele, pentru a transmite bilețele cu mesaje discrete de la/către oameni cu funcții de conducere din instituțiile de lângă blocul Romarta (primăria, prefectura, judecătoria). După ce a aflat că anumite apartamente din bloc erau folosite de angajații acestor instituții ca loc de întâlnire cu amantul/amanta, președintele și-a activat rețeaua de cerșetori pentru a fi la curent cu aceste activități, fiind interesat și de durata „actului”.

Vecina ne-a mai spus că cerșetorii îi povesteau ei tot ce îi punea președintele să facă. Astfel, a aflat că Petru Becheru știe că un cunoscător de drept de la primărie, cu relații și la instanță, ar avea o amantă care lucrează la prefectură, cu care se întâlnește în timpul programului de lucru în blocul din dreapta prefecturii, într-un apartament de la un etaj superior. Se pare că Becheru l-ar fi abordat pe cunoscătorul de drept pe scară, când acesta cobora după o partidă de amor ritualic cu năbădăi. Cu timpul, s-au împrietenit, iar Becheru l-ar fi salvat în telefon drept „juristul porno” și au rămas prieteni chiar și după ce juristul s-ar fi despărțit de nevasta lui.

Procesul care a umplut paharul Olguței

În toamna anului 2021, rețeaua informativă cerșetorească i-ar fi semnalat lui Petru Becheru, cu un grad de incertitudine mare, faptul că Poliția Națională ar fi amendat Primăria Craiovei pentru că unii angajați s-ar fi uitat la filmulețe deochiate și că amenda ar fi fost contestată la Judecătoria Craiova.

Președintele asociației de locatari Romarta a găsit pe portalul instanțelor contestația și a clocit un nou proces împotriva Primăriei Craiova.

Așa că a făcut o cerere de informații de interes public, în bătaie de joc, bazată, așa cum a declarat Becheru în instanță, pe faptul că „din informațiile incredibile primite pe surse reiese că UAT Craiova a fost amendată pentru că prin geamul primăriei se vedea în stradă că niște angajați se uitau la filmulețe nepotrivite determinând reacții de dezgust din partea unor preacucernice doamne de pe trotuar”.

Sifonul DNA-ului a solicitat să i se comunice acte din dosarul judecătoresc reprezentat de contestația împotriva amendării. Bătaia de joc este arătată și de faptul că în petiție a susținut că vrea să i se comunice și eventualele date cu caracter personal incluse în documentele cerute, deoarece intenționează să le prelucreze în scop academic. Scopul „academic” îl vom vedea mai jos, când vom arăta postarea făcută pe Facebook după ce a câștigat procesul.

Aceasta este petiția:

Petru Becheru știe foarte bine că actele din dosarele instanțelor nu sunt publice, cât timp dosarul este pe rolul instanțelor. Această restricție prevăzută de lege există pentru proteja interesele justițiabililor și a nu transforma procesele judecătorești în circ mediatic.

Articolul 12 pct. 1 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public: „Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații: informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces”.

Obiectivul real al lui Becheru a fost ascuns subtil sub pretextul că amendarea unei instituții este o chestiune de interes public. De fapt, acesta a urmărit și reușit să schimbe practica instanțelor în sensul admiterii solicitărilor de copiere de acte din dosare judecătorești aflate pe rol.

Pentru asta avea nevoie ca Olguța să gireze un refuz prost întocmit de comunicare a actelor din dosar, iar apoi primărița să aibă o atitudinea arogantă în instanță. El ar fi putut să pozeze în victima primăriei care este instituția rea, de mare putere, care l-a afectat foarte mult prin refuzul de comunicare.

Contactat de Stiri Craiova, Petru Becheru a pozat în continuare în victimă și ne-a acuzat voalat că suntem de partea Olguței, insistând că a câștigat pe bună dreptate. Ne-a comunicat actele, dându-și acordul pentru includerea lor în material, cu precizarea interesantă că: „dacă schimbi polaritatea, și publicitatea negativă face bine la chakre și gaura energetică, aduce voturi celui prezentat negativ”.

Pentru a obține răspunsul stupid, Becheru a mai depus o petiție în aceeași zi, cu conținut asemănător, prin care cerea altceva. Primăria Craiova a căzut în capcana lui și nu a răspuns la cererea privind amenda pentru obscenități, ci la noua solicitare, ceea ce a deschis denunțătorului calea spre instanță.

14 angajați ai primăriei, cu salarii cumulate de zeci de mii de lei lunar,  au semnat răspunsul, dar niciunul nu a sesizat obiectivul lui Becheru.

În cererea de chemare în judecată, motivată în cateva paragrafe, Becheru a pozat în victimă, numind acțiunea sa ”plângere” și și-a revelat obiectivul de a obține acte din dosarul instanței, mascând acest lucru sub pretextul că vrea copiile aflate în arhiva primăriei după actele din dosar. Pentru a șoca judecătorul, a amenințat că va depune la dosarul instanței Constituția României, care ar deveni secretă dacă actele din orice dosar sunt secrete:

Viclenia lui Becheru, care, așa cum am mai zis, este un analfabet juridic de succes, reiese și din faptul că își numerotează rândurile, din cinci în cinci, la cererile de chemare în judecată. Face acest lucru pentru a puncta imediat o chestiune ce îl interesează.

Prostie și/sau trădare!

După depunerea cererii de chemare în judecată, cel dat în judecată trebuie să se apere. Mingea era în terenul Primăriei. Locul unde denunțătorul are un om care îi face jocurile.

Cu toate că legea privind liberul acces la informațiile de interes public are un articol care spune că procesele cu acest obiect „se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de taxă de timbru”, și Becheru a avut zeci de procese câștigate cu primăria, trădătorul Olguței a reușit să introducă în textul apărării o solicitare care distruge credibilitatea apărării. Sub semnătura Olguței Vasilescu, Primăria Craiova i-a cerut judecătorului să anuleze cererea de chemare în judecată a lui Petru Becheru pe motiv că ar trebui să plătească taxa de timbru. În plus, cu toate că nu dăduseră curs petiției, au invocat că plângerea nu are obiect, fiindcă ei au comunicat tot:

Petru Becheru a negat că el este cel care aranjat ca Olguța să semneze aceste solicitări care au decredibilizat primăria, susținând că nu are puterea să transforme ”în cuvinte prost scrise scumpa cerneală de caracatiță exotică din stiloul cu peniță co-ruptă de platină al conducerii de partid și de oraș”: ”Acele cuvinte și solicitări către instanță sunt asumate și izvorâte din puțul gândirii luminatului semnatar, anume doamna profesor doctor Vasilescu Lia Olga”, a subliniat Petru Becheru în timpul declarațiilor.

Acesta a mai spus că aceste apărări ar fi fost ascultate cu atenție doar la magistraturile cărora Primăria Craiova le dă gratis, cu reînnoire periodică, sedii, făcând referire la faptul că Tribunalul Dolj, Judecătoria Craiova și DNA Craiova au sediul în imobile care aparțin Primăriei Craiova, sedii de unde pot fi date afară oricând de Consiliul Local peste care deține puterea.

Însă, în capitală, judecătorii de la Tribunalul București i-au dat dreptate lui Becheru și au obligat Primăria Craiova să îi comunice în copie actele din dosarul judecătoresc.

Trădarea din recurs. Atacarea Poliției Române, „o altă instituție pubică”

Împotriva sentinței câștigate de Becheru, primărița Craiovei a semnat un recurs în care atacă la baionetă Poliția Română, uitând că se judecă cu Becheru la Curtea de Apel București, nu cu IPJ Dolj la completurile de la Tribunalul Dolj din care, cum necum, mai ales la dosarele grele, face parte judecătorul Iliescu (șeful structurii de securitate a tribunalului și președinte al Biroului Electoral Județean Dolj).

Atacul începe prin introducerea în discuție a Poliției Naționale, prin includerea unor articole scrise de redactorul-șef al Stiricraiova, Ana-Maria Gebăilă, care a semnalat că politistul care a amendat, printre alți contravenienți, și primăria a fost dus la arest (detalii AICI) ca să nu mai dea amenzi.

Deși nu are nicio legătură cu ce se judeca, Primăria a reclamat că politiștul care a dat amenda s-a prezentat la Judecătoria Craiova și Tribunalul Dolj pentru a explica judecătorilor de ce a aplicat sancțiunea.

În loc să argumenteze de ce nu trebuie să i se comunice actele lui Becheru, trădătorii Olguței au pus-o să-și asume chestiuni evidente, care nu ajutau cu nimic. De exemplu, din extrasul de mai sus, se vede că Primăria a susținut că actele solicitate nu îi aparțin, deci comunicarea lor de către ei ar încălca normele juridice de drept material.

Cireașa de pe tort este, însă, mai jos. Sub semnătură Olguței, Poliția Română a fost insultată, fiind numită „altă instituție pubică”:

Zona pubică este zona păroasă care acoperă osul pubis. În engleză pubic hair este părul pubian. Chiar dacă la prima vedere „altă instituție pubică” pare a fi o greșeala de scriere, nu putem exclude sabotajul recursului.

”Curiosul” caz al lui Petru Becheru

De asemenea, în recursul Primăriei, administrația locală îl acuză pe Petru Becheru că este „curios” și încearcă „să influiențeze” opinia publică și să afecteze instanțele:

Aceste greșeli au determinat ca sentința favorabilă lui Becheru să fie menținută de Curtea de Apel București, prin respingerea recursului:

Exprimarea academică

Acest proces a umplut paharul Olguței, iar sarea de pe buza paharului este postarea triumfală a denunțătorului.

Cererea de informații de interes public făcută de Petru Becheru include și faptul că are nevoie de actele din dosarul judecătoresc pentru a se exprima „academic”. Imediat ce a fost afișată decizia Curții de Apel, Becheru s-a exprimat „foarte academic” printr-o postare pe Facebook https://www.facebook.com/PetruBecheru/posts/800460795419756:

„Al N-șpelea proces câștigat definitiv cu olguțienii ! Elucubrațiile care put a corupție mai rău decât groapa de gunoi a Craiovei, semnate cu mânie proletară de agramata Olguța Vasilescu, care mă acuza că sunt prea curios și încerc să „influiențez” justiția și opinia publică cerând o copie după o amendă, nu au putut vrăji pe judecătorii Curții de Apel București. Încălcând a mia oară legea, săvârșind infracțiunea de abuz în serviciu, conducerea de partid, de oraș și de primărie mi-a ascuns niște amenzi date primăriei pentru activități de o obscenitate ieșită din comun. Nu vă e mă rușine, penalilor? Ce să „influiențez” mă penalilor care nu știți să scrieți? Cică amenda le-a fost dată de o instituție „pubică” — Poliția Română. Nerușinaților, „Pubică” e conducerea primăriei, nu poliția!!! Pun minuta instanței și finalul recursului semnat de cea mai „influiențăr” primăriță din Isarlîc.”

Contactat de stiricraiova.ro, Becheru ne-a precizat următoarele:

• pentru academicitatea postării voi răspunde doar în fața Marii Academii Naționale a României
• nu știu ce e aia o rețea informativă. Eu, având master în Inteligență Artificială, făcut în cadrul Facultății de Matematică a Universității din București, mă pricep la rețele neuronale. În vârful Primăriei Craiova, rețeaua neuronală este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire; însă se poate face un contract cu Elon Musk, care trebuie neapărat să vopsească și o fațadă
• am ajutat persoane fără adăpost, dar nu voi detalia
• singura vecină cu care am avut probleme nu era locatară pe lista de întreținere, ci era vecina de peste drum, din primărie, care mi-a vopsit blocul în căcăniu pe banii unor constructori obligați să sponsorizeze lucrarea. Totuși e bine că vecina nu a făcut așa cum a făcut președintele drojdier Dumitru Buzatu de la Vaslui, care a obligat constructorii să îi bage banii în geantă.
• Nu știu să fac vrăji, nu am băut sânge de capră
• ceara de pe mâneca unui costum se scoate foarte greu, așa că nu mă joc cu lumânări pe casa scării. Oricum, în Blocul ”Romarta” nu s-a dat cu otrăvitorul Aldezin, am scăpat de genocid.
• Nu are niciun sens urmărirea schimbării practicii judiciare, deoarece în România precedentul nu este izvor de drept.
• 14 pervertitori de drept, un grup format din incompetenți, au făcut abuz în serviciu când au semnat refuzul anulat definitiv de instanță. Ei sunt parte din olguțienii care toacă banii craiovenilor degeaba. Și nu e primul proces pe care îl câștig cu ei. 14 semnături pe o hârtie igienică: Alina Gheorghe, Mădălina Decă, Marinela Zaharia, Alexandru Maria, Georgeta Nefiru, Claudiu Iancu, Marcela Brăgariu, Alin Glăvan, Claudiu Popescu, Delia Ciucă, Daniela Militaru, Ovidiu Mischianu, Nicoleta Miulescu etc.
• Nu am relații și rețele în primărie, în lumea drojdierilor. Dacă se vrea curățenie, să se înceapă cu cei 14 pervertitori de drept care mi-au refuzat accesul la documente
• referitor la procesele cu primăria și cu Vasilescu Olga, degeaba își trimite contra mea toți gladiatorii, toți centaurii, toți balaurii, toți baubaii, toți jurisconsulții din galaxie care o ard viclean cu mine sau sclavii lor. Tot eu trebuie să îi sprijin când ies din tribunal, fiind cocoșați de bibliotecile de drept necitite și de cuvintele grele adresate de alți justițiabili. Să nu uite asta, în special sclavii emancipați de fațadă! Oricum una e să aperi (orice persoană are dreptul la apărare), alta e să ataci…
• Dreptatea absolută nu există. Unele procese le câștig eu, altele părțile adverse. Uneori, nu am dreptate, dar nu am dat niciodată în judecată fără să cred că am cel puțin o fărâmă de dreptate în ceea ce am susținut. Oricum, judecătorii au dreptate mai ales când nu au!