Patru craioveni, între disidenții anticomuniști cărora Poșta Română le-a dedicat cărți poștale de colecție

608

Numele și figurile a patru craioveni apar în Campania ”Demnitate și Curaj”, lansată pe 20 noiembrie de Compania Națională Poșta Română, care omagiază 100 de oameni care au avut curajul să manifeste împotriva regimului comunist.

O parte sunt personalități marcante, ceilalți – oameni obișnuiți, dar care au avut dorința comună de a opune rezistență comuniștilor, pentru câștigarea libertății. Lor le-au fost dedicate 100 de cărți poștale. Pentru documentare Poșta a lucrat în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), iar pentru apariția lor editată și electronică – cu Editura Humanitas, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI-București și cu sprijinul Teatrului Național București. 

Colecția de cărți poștale a fost lansată la București, în tandem cu 7 orașe, reprezentând fiecare sucursală a Companiei de pe teritoriul țării: la Brașov, la Timișoara, Iași, Cluj, Constanța, Ploiești și Craiova.

Chipurile rezistenței și Eroii anonimi

Opt dintre cei comemorați sunt binecunoscuți publicului: Monica Lovinescu, Ecaterina Bălăcioiu, Virgil Ierunca, Dinu Pillat, Adriana Georgescu, Annie Bentoiu, Elisabeta Rizea și Anița Nandriș-Cudla. Tipăriturile dedicate lor alcătuiesc colecția “Chipuri ale rezistenței” și vor putea fi cumpărate în curând din oficiile poștale.

Alte 92 de cărți poștale fac parte din colecția “Eroi anonimi” și vor fi puse în circulație gratuit, în toată țara, în cadrul sesiunilor naționale de informare și conștientizare a valorilor românești. Patru dintre ele sunt dedicate unor craioveni.

Vorbim despre o societate în care nu se putea vorbi liber, nu se putea comunica firesc. Exista cenzură, existau temniţele comuniste. Fie că au făcut-o din exil, de la microfonul posturilor de radio, fie că au făcut-o din ţară, prin diverse opere literare sau pur şi simplu prin mesaje scrise pe ziduri, prin cărţi poştale, au fost oameni care au considerat că trebuie să dea un semn celor din societate”, a explicat Mihai Firică, președintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova, invitat să vorbească la evenimentul de lansare a campaniei ”Demnitate și curaj”, organizat de Sucursala Regională de Poștă Craiova.

Dintre cele 92 de povești adevărate, documentate din dosare penale privind autorii de manifeste sau ”înscrisuri cu conținut dușmănos”, arestați sau condamnați în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste, patru sunt ale unor craioveni. Dar, așa cum sublinia un membru al Colegiului CNSAS, ”sunt doar o parte insignifiantă a arhivei CNSAS”. 

Cine au fost craiovenii curajoși

În vremurile în care Securitatea controla tot, inclusiv corespondența, acești oameni au avut curajul de a-și manifesta dezaprobarea față de sistemul comunist, în ciuda consecințelor. Au îndurat chinuri și torturi inimaginabile pentru cugetul lor liber.  

Grigore Ștefănescu, din Craiova, fost avocat, pensionat, avea 66 de ani în 1977, când a primit o condamnare de 8 ani de închisoare. ”Inculpatul a afirmat că regimul socialist ar fi impropriu poporului român”, se menționa în documentele depuse împotriva sa, consemnate de Securitate. El ar mai fi afirmat, conform unui martor, că ”Totul este un haos și un infern și numai aerul pe care îl respirăm este curat”.

Un alt craiovean al cărui chip apare pe una dintre cărțile poștale de colecție este al lui Mihai Macovei. Era tehnician merceolog și avea 24 de ani, în 1970, când a primit o sentință de 8 ani de închisoare. A fost acuzat că a încercat să ”prelucreze dușmănos” un grup de militari ca să-i convingă să se alăture demersului de răsturnare a regimului.

Mihail Rădulescu, tehnician, tot din Craiova, avea 46 de ani în 1970, an în care a primit o condamnare de 7 ani de temniță, pentru propagare de idei și proferare de expresii calomnioase și injurioase la adresa conducătorilor de partid.

Cel de-al patrulea craiovean este tehnicianul Ștefan Nisipeanu, trimis și el în spatele gratiilor pentru mesaje împotriva comuniștilor. Avea 31 de ani în 1987, când a fost pedepsit cu 5 ani de închisoare. ”Frați români! În numele copiilor noștri trebuie să ne unim… Jos Ceaușescu!”, a fost unul dintre îndemnurile craioveanului.

”Superb act de penitență”

Apreciez această campanie ca un omagiu pentru cei au îndrăznit să lupte împotriva sistemului. Poșta Română face un superb act de penitență”, a afirmat istoricul Mihai Ghițulescu, lect. univ. dr. în cadrul Universității din Craiova, despre demersul Companiei. ”Cred că nu exista un mijloc mai potrivit și un loc mai potrivit pentru desfășurarea acestei campanii, știut fiind că bună parte din materialul de lucru al Securității îl reprezenta corespondența. Înainte de 89 avea un serviciu special, Serviciul S, care se ocupa numai de acest lucru. În fiecare județ exista un Birou S, care putem bănui că se afla chiar aici, în subsol, știindu-le obiceiul. În felul ăsta, Poșta Română face și un superb act de penitență, superb tocmai prin discreția sa”.

Istoricul a vorbit despre oltenii cărora le-a fost spusă povestea cu ajutorul cărților poștale:

Iniţial am crezut că aceşti oameni au fost luaţi random (la întâmplare n.r.) în Campanie. De fapt, ei ilustrează toată gama de protest. Avem, în primul rând, gurile mari, adică cei care nu se puteau abţine să spună ce gândesc, aşa cum a fost avocatul Ştefănescu Grigore. Erau oameni care aveau o problemă cu conducerea, nu cu regimul în sine, erau care cereau o reformare a sistemul comunist, însă erau şi mulţi oameni care erau cu totul împotriva sistemului”.

Campania, și pe Facebook

Conform directorului Regionalei Craiova a Poștei Române, Doru Câplea, campania ”Demnitate și Curaj” are și pagină de Facebook, în care vor fi postate constant informaţii, cu scopul ca ele să ajungă și în rândul tinerilor.

Am scos la lumină cu ajutorul partenerilor de la CNSAS acești eroi aproape necunoscuți, oameni simpli, muncitori, agricultori, strungari sau paznici, care în epoca Ceaușescu au avut curajul și demnitatea de a scrie și de a difuza manifeste, în încercarea de a stârni greve sau revoluții care să schimbe regimul. Am descoperit printre ei și poștași, chiar și un diriginte de poștă, femei, bărbați, pensionari sau elevi. Și pentru că Poșta Română conservă tradiția, dar îmbrățișează inovația, am lansat și a doua colecție de NFT-uri din istoria Poștei Române, 100 de piese cu disidenți cunoscuți. Considerăm că societatea românească actuală are nevoie de aceste modele de înaltă verticalitate, spune Valentin Ștefan, directorul general al Companiei Naționale “Poșta Română”.

Colecția de cărți poștale este completată și de colecția de NFT-uri dedicată eroilor anticomuniști, aceasta din urmă urmând să ajungă și pe piețele internaționale de profil. Ele sunt completate de broșura „Securitatea și secretul corespondenței”, editată de Compania Națională Poșta Română, care vorbește despre rolul Poștei în istoria României, chiar și în timpul perioadei comuniste, când, dincolo de supravegherea strictă a Securității, românii au găsit modalități de a-și exprima opiniile prin intermediul acesteia.

Povești noi ale disidenților necunoscuți pot fi urmărite pe landing page-ul campaniei ”Demnitate și curaj”, care poate fi accesat aici: https://www.posta-romana.ro/demnitate-si-curaj/, precum și pe codul QR aflat pe spatele fiecărei cărți poștale. Știri și informații vor fi postate pe pagina de Facebook, https://www.facebook.com/profile.php?id=61553487186645, precum și pe canalele de social media ale Companiei Naționale “Poșta Română”. NFT-urile pot fi cumpărate de pe platforma ICI: https://nft.ici.ro/, începând cu data de 20 noiembrie.

ALEGEREA EDITORULUI