Municipalitatea craioveană a decis, în urmă cu o săptămână, să nu mai publice numele solicitanților de autorizații de construire și certificate de urbanism. Sub pretextul aplicării Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), primăria a explicat că a trebuit să anonimizeze numele ”pentru a le proteja”, dar și ca urmare a unor sesizări venite de la cetățeni. ”Trebuie să protejăm solicitanții de orice posibilă consecință nedorită”, au spus cei de la primărie. Ca detaliu, menționăm că aplicarea Regulamentul GDPR a devenit obligatorie în toate statele membre în 2018, el datând din 2016.
”Decizia de a anonimiza numele solicitanților din certificatele de urbanism și autorizațiile de construire s-a luat pentru a proteja numele acestora (?!), conform reglementărilor în vigoare (GDPR), dar și ca urmare a cererilor venite din partea cetățenilor. Interesul public primează și trebuie să protejăm solicitanții de orice posibilă consecință nedorită, ca urmare a publicării datelor personale. Decizia nu se aplică în cazul solicitanților din categoria instituții publice”, a precizat purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Craiova (PMC), Marina Andronache, la solicitarea Stiricraiova.ro. Deși reprezentantul municipalității nu a precizat acest lucru, noi am dedus că și numele persoanelor juridice urmau să fie anonimizate, deși GDPR nu li se aplică. Asta și pentru că toate numele solicitanților fuseseră criptate pe 21 septembrie, explicația fiind că se lucrează la filtrarea lor. 
Canci GDPR!
La o zi după acest răspuns, pe 22 septembrie, am întrebat dacă și numele persoanelor juridice vor rămâne anonime, atrăgând atenția că, dacă în privința publicării numelor persoanelor fizice legea e interpretabilă, în cazul celor juridice lucrurile sunt clare, GDPR nefiindu-le aplicabil, responsabilul cu comunicarea informațiilor a declarat că operațiunea de anonimizare a informațiilor necesită timp pentru filtrarea datelor, motiv pentru care toate au apărut anonimizate, iar la final singurele nume care nu se vor mai vedea vor fi cele ale persoanelor fizice.
”În virtutea transparentei, până la data de 21.09.2022, au fost publicate certificatele de urbanism și autorizațiile de construire emise de Primăria Municipiului Craiova inclusiv cu numele solicitantului. Întrucât au fost primite sesizări cu privire la apariția numelui beneficiarului unor certificate de urbanism/autorizații de construire, pe site-ul instituției, s-a luat decizia de anonimizare exclusiv a acestor date pentru beneficiari persoane fizice, toate celelalte informații putând fi consultate în continuare pe site-ul instituției”, a precizat Marina Andronache, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.
Și la ora actuală, există numeroase documente anonimizate parțial, deși beneficiarii sunt persoane juridice. Pe de altă parte, explicațiile primăriei privind protejarea numelor sunt, dacă nu aberante, de-a dreptul caraghioase. De ce? Pentru că în cuprinsul documentelor apar informații privind regimul juridic al imobilelor și numele proprietarilor imobilelor care fac obiectul documentelor. Altfel spus, canci GDPR. Nu același lucru se întâmplă în cazul Autorizațiilor de Construire, unde numele beneficiarului nu mai apare deloc.
PMC: ”Au fost câteva sesizări, până în 10. Nu este relevant câte au fost”
Întrebat de redactorul Stiricraiova.ro câte sesizări au fost primite referitor la aspecte care țin de datele cu caracter personal ce sunt menționate în documentele de Urbanism, reprezentantul municipalității a precizat că ”au fost câteva”, iar unele au fost făcute… telefonic.
”Au fost câteva solicitări, reclamații, care au venit și telefonic și scris. Nu este relevant câte au fost, e de ajuns să fie una. Au fost și persoane fizice și juridice, dar nu știu exact. Știu doar că au fost câteva sesizări telefonice și câteva în scris”, a afirmat Marina Andronache.
Întrebat cum de au luat în calcul sesizările unor persoane juridice, întrucât nu intră în sfera GDPR, purtătorul de cuvânt a revenit asupra afirmației: ”Nu, au fost doar persoane fizice, am greșit eu. Din motivul că, inclusiv, li se publică și adresa unde vor să își construiască o casă. Dacă vă uitați și în țară, la alte primării, o să vedeți că toți au doar numărul documentului, nici măcar nu au publicat ce avem noi pus pe site”.
Am insistat asupra numărului de sesizări și a perioadei când au fost formulate, având în vedere că Regulamentul GDPR datează din anul 2016.
”Au fost câteva, până în zece. În momentul în care apar niște sesizări, se analizează și, dacă sunt pertinente, se ia act de ele și se acționează în consecință. Din nou, vă spun, uitați-vă în țară și veți vedea că doar la Sectorul 1 mai sunt afișate cum le afișam noi. În rest, este un număr de certificat de urbanism sau de autorizație de construire”, a încercat să ne lămurească purtătorul de cuvânt al municipalității craiovene. Or, faptul că alții nu respectă prevederile legale, nepublicând informații obligatorii din aceste documente, nu poate fi invocat drept argument.
Așadar, deși au fost până în zece sesizări – dintre care unele, nu se știe câte, ar fi fost făcute telefonic (ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns că primim o asemenea explicație), – purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova a fost în imposibilitatea de a le număra și a spune o cifră exactă. În consecință, redactorul Stiricraiova.ro a formulat o solicitare scrisă, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind informațiile de interes public, pentru a afla câte sunt cu exactitate, numărul și data la care au fost înregistrate. Angajații PMC au la dispoziție 10 zile ca să le numere. Dacă apreciază că volumul de muncă este prea mare, atunci vor trebuie să anunțe în scris că au nevoie de 30 de zile pentru a o face.
Transparența la nivelul instituțiilor publice e disimulată, uneori, prin justificări abstracte. Ori absurde. Primarul, managerul, directorul, administratorul decid, cernind prin propria sită, care informații sunt de interes public, relevante pentru cetățeni, și care nu, încercând să le excludă sau să le minimizeze valoarea. Articole sau alineate din legi, ordonanțe sau regulamente sunt scoase la înaintare și interpretate nu în interesul public despre care vorbea purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova, ci pentru mascarea unor informații care, din contră, duc la lezarea interesului public. Construcțiile, inclusiv cele pentru care sunt solicitate documente de către persoane fizice, au nevoie de avize, certificate de urbanism, care, alături de autorizațiile de construcție, permit construcția sau reabilitarea în condiții de legalitate.
E sau nu e de interes public că cetățeanul X/firma Y/instituția Z, construiește ceva? E sau nu de interes public că cetățeanul X nu respectă prevederile din Autorizația de Construire, la fel cum, în egală măsură, le poate încălca o societate sau instituiție publică?
Iată o speță. În 2019, clădirea principală a Liceului Sanitar ”Charles Laugier” din Craiova a fost dărâmată. Clădirea data din anii 1800.
”Proprietarul clădirilor și al terenului de pe strada Împăratul Traian nr. 39, depusese actele, pentru solicitarea unui certificat de urbanism în vederea demolării tuturor clădirilor de la acea adresă. I s-a eliberat certificatul de urbanism prin care i se solicita inclusiv un aviz de la Ministerul Culturii. Având în vedere că pentru corpul C1 (clădirea principală) nu a obținut acest aviz a depus actele solicitate prin certificatul de urbanism pentru demolarea celorlalte corpuri de clădiri (anexe fără valoare istorică). A obținut această autorizație și a început lucrările.
Între timp, Ministerul Culturii a început demersurile pentru clasarea clădirii ca monument istoric, demersuri ce implică faptul că respectiva clădire este tratată ca și monument istoric până la decizia finală (ce poate fi favorabilă sau nu solicitării). Poliția Locală a Municipiului Craiova a comunicat proprietarului acest lucru menționându-se faptul că îi este interzisă demolarea conform legilor în vigoare.
Ceea ce s-a întâmplat însă a fost un dispreț total al reglementărilor legale în vigoare: ascunzându-se în spatele acestor lucrări efectuate legal pentru care exista o autorizație, au demolat ilegal și corpul principal al fostului Liceu Sanitar. (…)”, transmiteau reprezentanții PMC în august 2019.
Iar primarul de la acea dată, Mihail Genoiu, prezent la locul dramei, declara:
„Sunt profund indignat de ceea ce s-a întâmplat în Craiova. Este un moment trist pentru noi, craiovenii, și asta la un interval de câteva luni după ce am fost martorii unei aceeași metode de încălcare flagrantă a legii și de sfidare a opiniei publice și a arsenalului arhitectural și istoric al orașului Craiova”.
***
Potrivit avocatului George Trandafir, Managing Partner la Trandafir&Associates: ”Regulamentul General privind Protecția Datelor nu stabilește vreo obligație sau vreun drept absolut pentru autoritățile publice de a secretiza sau de a șterge parțial conținutul actelor elaborate/emise în contextul activității desfășurate sau al celor utilizate în cadrul activităților acestora, pentru scopul păstrării confidențialității datelor cu caracter personal. (…) Însă, GDPR impune autorităților publice obligația ca, în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege, atunci când utilizează/prelucrează și date cu caracter personal în activitatea lor, să decidă în mod responsabil (i.e. cu realizarea unui audit – studiu de impact – reglementat de art. 35 din Regulament) și cu respectarea principiului accesului liber la informațiile de interes public, dacă și în ce măsură vor dezvălui publicului din proprie inițiativă sau vor pune la dispoziția publicului, atunci când solicită, date/documente care au statut de sau conțin și date cu caracter personal. Conform art. 86 din Regulament, interpretat prin raportare la pct. 156 din preambulul Regulamentului, principiul accesului la informațiile de interes public prevalează în raport cu dreptul persoanelor vizate la asigurarea confidențialității datelor lor cu caracter personal. Cum rezultă din jurisprudența recentă a Tribunalului Uniunii Europene, în cauza Dennekamp, în contextul dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, invocarea de către o autoritate publică a necesității respectării confidențialității datelor cu caracter personal nu poate constitui o justificare pentru refuzul de a comunica date cu caracter personal, atunci când dezvăluirea lor este necesară pentru a aprecia asupra existenței sau nu a conflictelor de interese.
În consecință, chiar dacă autoritățile publice, în aplicarea art. 86 din Regulament, pot decide să asigure confidențialitatea unor date cu caracter personal, interesul public de a exercita un control asupra activității administrației, contribuind la aplicarea legislației privind conflictele de interese, impune întotdeauna accesul la o cantitate minimă de date cu caracter personal, care să permită verificarea conflictelor de interese. Prin urmare, deciziile de secretizare a actelor emise de autoritățile publice sau a celor în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și refuzul de comunicare a unor informații către public, motivat de faptul că se impune respectarea confidențialității datelor cu caracter personal, sunt nelegale dacă autoritățile publice decid secretizarea completă, împiedicând astfel aplicarea dispozițiilor legale privind verificarea conflictului de interese sau secretizarea (parțială ori totală) nu a fost dispusă în conformitate cu art. 86, coroborat cu art. 35 din Regulament”.