”Tradiție. Performanță. Viziune”. Cuvinte mari, dar tot mai goale de conținut, de care Universitatea din Craiova s-a chinuit să rămână agățată, încercând să convingă viitorii studenți, cursanții și cadrele universitare de bună-credință că efortul intelectual le va aduce satisfacții profesionale și financiare.
Scorurile academice, locurile în statisticile și topurile internaționale de profil cu care mai-marii instituției se fălesc public, deși Universitatea noastră este vizibilă în ele în aceeași măsură în care Aurora Boreală este observabilă din România, pălesc în fața ”succesurilor” individuale ale unor universitari, care înregistrează proiecte de mare angajament personal și fulminante ascensiuni în carieră. Acestea sunt adevărate studii de caz, demne nu doar să fie dezvăluite publicul larg, ci mai ales care ar trebui anchetate de niște procurori anticorupție serioși, nu ca cei de prin partea locului. Pe unele le-am prezentat deja cu ocazia altor articole, fiind și în strânsă legătură. (De noaptea minții. Un inginer a predat Contabilitate studenților și masteranzilor de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova și Universitatea din Craiova s-a paradit de atâta economie la Facultatea de ”NE’AM PROSTIT”).
Geneza unui laborator fantomă
În 2017, Universitatea din Craiova anunța cu mândrie că, pe 11 octombrie, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) va inaugura primul laborator SAP (System Applications and Products), un sistem utilizat de companii pentru planificarea resurselor, destinat procesului de învățământ, respectiv studenților și profesorilor. În realizarea laboratorului ar fi contribuit, conform UCV, și o anume ”Accenture”, iar din anul universitar 2017-2018, Universitatea din Craiova devenea și membră SAP University Alliances, o ”organizaţie care reunește peste 3.200 de institute de învăţământ superior”, potrivit acelorași informații publicate de UCV.
Însă, într-un răspuns obținut cu greu de redactorul Stiricraiova.ro, referitor la sprijinul concret al Accenture față de Universitate, Rectoratul UCV răspunde că ”nu a avut niciun fel de relație contractuală”:
Despre efortul financiar necesar acestei realizări, UCV a ezitat să menționeze vreun cuvânt. Din simplul motiv că nu exista vreunul. Practic, laboratorul nu exista. Povestea este a unei banale săli de curs care nu spunea nicio poveste până când în cale îi apar Viorel, Magdalena și Cristian. Ei îi dau iz intelectual, fiindcă tema centrală sunt oportunitățile financiare private pe care ei le descoperă într-o instituție de stat. Povestea ar putea fi ecranizată și premiată cu succes la trei categorii: dramă, horror și comedie.
Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește sponsorizare
Într-o bună zi de primăvară, un inginer, angajat ca specialist SAP în cadrul OMV Petrom Global Solutions, absolvent de Automatică, doctor în Mecatronică și Robotică, pe nume Viorel Costin Banța, are o viziune: trebuie să devină filantrop. Un binefăcător al Universității din Craiova. Trece la fapte și, din bănuții proprii, cumpără 25 de laptopuri și alte acareturi, ca să pună bazele unui laborator SAP în cadrul UCV. Actul de caritate îl face în secret, cum îi stă bine unui veritabil filantrop. Câțiva decidenți din instituție îi știu secretul, fiindcă în paralel au împreună o altă misiune comună, așa că nu numai că nu-l divulgă, dar îi și susțin ”nobilul” gest. Pentru că, știți cum se zice, binele atrage bine. Pentru cine, rămâne să aflați.
În fine. Trebuie spus că, între timp, inginerul este titularizat peste noapte ca profesor la UCV, urinând cu jet peste cadrele universitare din instituție cu state vechi și-ale lor studii de specialitate. Vedeți, iaca, cum o simplă donație te duce pe culmea succesului. Că doar nu degeaba se spune ”fă Rai din ce ai”. Ce dacă e în mod ilicit. Așa că, începând cu anul universitar 2017-2018 primește, pe nedrept, ilegal, dreptul să predea cursuri și seminarii la FEAA. Însă dinainte de asta ceva începuse să-l frământe. Nu pentru că ar fi avut vreun proces de conștiință că, deși era prost ca noaptea la Contabilitate și la alte vreo 7 discipline, pe toate urma, teoretic, să le predea studenților și masteranzilor săi. Nu. Viorel nu avea apăsarea asta, ci constase că actele de caritate nu-i fac bine. Îi provoacă sărăcie și frisoane. Cum nu mai putea da înapoi are o idee pe cât de diabolică, pe atât de stupidă: începe să caute sponsori care să-i sponsorizeze… donația.
Ca să nu li se afle secretul bunătății reciproce, Viorel Banța împreună cu ”mințile luminate” din trupurile credincioșilor Magdalena Mihai și Cristian Drăgan, cu binecuvântare de la decanul vremii, Nicolae Sichigea, promovează în fața colegilor din Universitate ideea că donația și dotarea laboratorului SAP îi aparțin companiei OMV Petrom Global Solutions. Cum asta era o minciună grosolană, cei de la FEAA trebuia s-o dreagă. Așa că ditamai directorul din cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor dă în scris că OMV avea semnat contractul de sponsorizare, dar că, subit, a renunțat la el. Donația era în aer. Dar aerul din Universitate era ușor de tras în piept, așa că laboratorul tot a fost inaugurat, deși bunurile nu existau în patrimoniul Universității. Laboratorul SAP nu exista. Nu legal. Nu era nimic altceva decât o sală de curs în care Viorel își instalase bunurile personale. Dar ”capetele luminate” îi dăduseră duh sfânt de economist, așa că, aparent, laboratorul SAP și profu’ Banță păreau că pot coexista într-o aparentă legalitate.
Festivism și minciună
Cu piepturile înainte, protipendada amintită, în frunte cu rectorul Spînu, inaugurează Laboratului SAP cu festivismul obișnuit. Deși Viorel încă se perpelește ca să rezolve cu sponsorizarea, încă n-are noroc s-o paseze la vreun prost. Până când un idiot util din Universitate găsește soluția de compromis după dezamăgitorul abandon al OMV Petrom: Viorel să predea cursuri SAP privaților, ca sponsorizarea să fie achitată. Tot pe ”barba” Universității din Caiova. Tariful este de 30 de euro de persoană pe oră, o sumă la care ceilalți profesori din FEAA nici măcar nu îndrăzneau să viseze. Ei predau și erau remunerați, după alt sistem, probabil ăla paralelu’ despre care se vorbește la tv, cu 7 lei pe oră.
În fine, miile de euro strânse de Viorel Banța nu îi intră direct în buzunare. Trec mai întâi prin casieria Universității, apoi în buzunarele lui. Să se numească asta spălare de bani? O fi afon la Contabilitate, dar la inginerii lui Viorel îi merge capul. Doar Universitatea Craiova devenisă membră SAP University Alliances datorită lui. Dacă o exista în asta vreo brumă de adevăr. Astfel, UCV putea emite certificatele de formare/calificare profesională, asta fiind, de altfel, a doua ei implicare, pe lângă funcția de casieră.
Tehnica donației
În 2016, în Planul de învățământ al Facultății de Economie sunt operate modificări, pentru ca în anul universitar următor să fie introduse noi discipline. Legal, în programa studenților deja înmatriculați, din anii II și III, nu ar trebui să survină modificări, planul de învățământ fiind deja adoptat. În ciuda acestor aspecte, în orarele lor apar mai multe cursuri și seminarii de economie, dar cu o extensie ERP (specifică SAP). Despre asta am scris în detaliu AICI.
În paralel, cineva, undeva, face eforturi mari pentru a pune bazele unui laborator SAP înainte de luna iulie 2017, când aveau să fie întocmite statele de funcții. Este vorba despre al nostru Viorel Banța, absolventul de Automatică, doctor în Mecatronică, specilistul SAP al SC OMV Petrom SA.
În aprilie 2017, acesta cere o ofertă de la o firmă privată pentru o achiziție, ”în nume personal”, de laptop-uri, care ulterior urmau să fie ”donate” către o instituție de învățământ (vezi facsimilul mai sus). Ca să fie limpede că studenții chiar sunt ultima spiță de la bicicletă în aceste jocuri de culise în care primează interesul unui grup restrâns, dar bine cimentat, Banța menționează expres: ”performanțele calculatorului să nu fie deosebite”, ”să nu fie de ultimă generație”. Vezi facsimilul de mai jos.
După ce le cumpără, el caută să obțină, la rându-i, o sponsorizare. Din două motive: vrea să-și recupereze banii pe laptopurile ”donate”, dar trebuie să evite ca sponsorizarea să apară în nume personal, fiindcă asta îl incrimina direct de conflict de interese, întrucât primise disciplinele de Contabilitate. Așa că încearcă să-și atragă angajatorul de la data respectivă, OMV PETROM GLOBAL SOLUTIONS, pentru a-i cumpăra ei dispozitivele și a le dona ulterior instituției.
La început de septembrie, compania îi cere documente oficiale de la Universitate, înainte să se implice. În cel mai scurt timp, Magdalena Mihai și Cristian Drăgan – ”dragii lui dragi” – îi remit, aparent, documentele solicitate, inclusiv un proces verbal de predare-primire.
Numai că, surpriză, ele nu sunt parafate de Universitatea din Craiova ci de un ONG, Fundația ”Constantin Botea” de la de FEAA. Organizație serioasă, garantează decanul, argumentând că ”colaborarea este foarte bună”. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs cu sughițuri.
În fine, la începutul lui octombrie, Viorel Banța intră în posesia unui draft de contract de sponsorizare de la OMV, pe care îl trimite către Mihai și Drăgan, alături de o anexă cu bunurile și prețurile aferente. Științele economice par că deja duduie în capul geniului pustiu, așa că Viorel adaugă la prețul laptop-urilor deja achiziționate și un mic ”profit” pe care să-l obțină de la companie. În plus, trece aici și alte bunuri, între care mobilier, despre a cărui proveniență nu cunoaștem nimic.
Uite sponsorizarea, nu mai e sponsorizarea!
Parodia de sponsorizare la care spera și visa Viorel și ai săi ”dragi preteni” se sfârșește chiar înainte de a începe. Miroase prea rău a prostie și prosteală. Asta dacă presupusa intenție de sponsorizare din partea OMV Petrom a existat vreodată.. Este evident că ditamai compania nu ar sponsoriza niciodată la maniera asta o instituția de învățământ superior.
O societate de asemenea anvergură nu ar fi acceptat niciodată ca o persoană fizică, precum Viorel Banța, să cumpere în nume personal laptopuri (ieftine și proaste), așa cum tâmp a încercat să explice șeful ECAI, Cristian Drăgan, că însăși OMV ar fi sugerat. Ca profesor de contabilitate ar fi trebuit să știe că nicio firmă nu cumpără bunuri de la persoane fizice, pentru ca, ulterior, să le doneze, pentru că nu sunt plătitoare de TVA. Și nici nu au garanție.
Apoi, nicio societate de talia OMV nu face decât sponsorizări care au fost votate în Consiliul Director. Dacă se aprobă, ele merg direct către instituție, în cazul nostru, nicidecum nu se decontează bani către persoane fizice care le-au cumpărat deja. Pentru a fi analizată oportunitatea unei sponsorizări mai trebuie obligatoriu să existe o solicitare, în cazul de față din partea UCV și, nu în ultimul rând, odată ce a fost aprobată sponsorizarea, companiile nu se mai răzgândesc peste noapte. Așa încât, sponsorizarea Laboratorului de către OMV a fost o minciună susținută în mod de-a dreptul penibil de aceste personaje obscure care se pretind profesori univeristari: Magdalena Mihai, Cristian Drăgan, decanul FEAA de la acea vreme, Nicolae Sichigea. Și, nu în ultimul rând, dar pe principiul particip, dar nu mă bag decât în față, la inaugurări pompoase, rectorul Universității, ilustrul chimist Cezar Spînu.
Cu alte cuvinte, Viorel-Persoană-Fizică a fost susținut să-și facă business-ul și să-i reușească încercarea de a spăla bunurile, prin mascarea formulei de sponsorizare..
Fosta sală de seminar 272, transformată ad-hoc în laborator, era, oricum, o încăpere „secretă”. Accesul se făcea doar pe cartelă, fiind restrictionat pentru celelalte cadre didactice. Doar Mihai, Drăgan și Banța au vizitau, în ciuda propagandei că ar fi fost pentru studenți și cadre didactice.
Banii vin, banii pleacă, du-te ia-ți un curs, fă-ți o plată
Viorel Banța era singurul care putea preda modulul SAP. Titularizat ”la comandă” în cadrul FEAA, nu putea totuși să defășoare activității cu agenții economici fără dotarea laboratorului, de pe urma cărora obține venituri considerabile – 30 euro/pers/oră. Iar Universitatea din Craiova îl girează, emițând diplomele pentru aceste cursuri, în condițiile în care, până în iunie 2019, laboratorul e “fantomă”, bunurile neexistând în evidența contabilă a acesteia. Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice prevede, la art. 63. că: (1) ”Instituţiile publice pot folosi, pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale”; (5) ”Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea acestora”.
În altă odine de idei, pentru această prestare de servicii, Viorel Banța este remunerat de FEAA, prin asumarea răspunderii de către directorul Departamentului ECAI, cu tariful orar de 95.63 lei. Iar Viorel solicită plata pentru 440 de ore, însumând 42.077 le, în condițiile în care asumarea certificatelor și răspunderea au fost plasate în sarcina UCV. Asta în timp ce FEAA își plătea propriile cadre didactice care predau în regim plata cu ora cu fabuloasa sumă de 7 lei/ora.
Un modus operandi care ar putea fi patentat de trio-ul Viorel Banța, Magdalena Mihai și Cristian Drăgan, cu parafa decanului Nicolae Sichigea. La asemenea câștiguri, ne întrebăm cum de n-au luat-o razna restul cadrelor didactice care n-au avut parte de același tratament.
Viorel își înfăptuiește forțat caritatea
La circa 2 ani de la dotarea laboratorului, urmare a tot mai numeroaselor întrebări pe care cadrele didactice încep să le aibă, coroborate cu nemulțumirile studenților, care “așteptau în zadar pe culoar” sosirea lui Viorel, acesta decide să semneze contractul de sponsorizare în nume personal pentru Universitatea din Craiova.
Ceea ce atestă indubitabil falsul intelectual. Timp de 2 ani, laboratorul SAP a funcționat ilegal, agenții economici, studenții și cadrele didactice de la FEAA fiind induși în eroare. Cursanții au participat la ore de contabilitate cărora li s-a adăugat extensia ERP, predate de un cadru didactic la fel de fantomatic ca și laboratorul.
Miroase rău și a trafic de influență, pentru că e evident că această ”filantropică” realizare a inginerul Viorel Banța nu ar fi putut fi împlinită fără bunăvoința membrilor Departamentului ECAI, prin Magdalena Mihai și Cristian Dragan. Evident, cu binecuvântarea finală de la cel mai înalt nivel al Universității din Craiova, care a fost “dispusa” să-și treacă numele pe diplomele emise pentru bunăstarea și propășirea materială a celor câțiva implicați!
Un om prea muncitor
Ca să fie treaba treabă, tot în anul 2019, Viorel Banța este inclus la o bursă post-doctorală la UCV, din bani europeni, din comisia de evaluare făcând parte inclusiv rectorul UCV, Cezar Spînu.
Viorel reușește, astfel, să-și ”scoată” nu doar banii din sposorizarea către instituție, ci să intre pe real profit. Însă, cum putea, oare, să-și onoreze toate angajamentele pe care le avea este dincolo de puterea omonească de înțelegere. Adică imposibil. În anul respectiv, inginerul Viorel depășea în pontaj numărul maxim de 12 ore/ zi, condiție obligatorie și necesară în derularea proiectelor finanțate din bani europeni. Viorel Banța lucra în același timp în București, la ASE, unde era pontat cu 8 ore, lucra la Capgemini Holding/ ITSDONE Gmbh – 2019 – 2020 ca senior consultant SAP RPA – Robotic Process Automation/SAP FI Consultant (conform CV-ului său public), și mai preda și în sistem de plata cu ora la FEAA Craiova.
Totuși, în declarațiile sale de avere pentru perioadele respective nu este trecut nici măcar un leu încasat de la Universitatea din Craiova.
Se strigă după DNA
DNA Craiova nu e străină de toate poveștile lui Viorel. În octombrie 2018, fărădelegile din UCV – FEEA au fost denunțate. Procurorii n-au avut în față doar scenariul succint prezentat de noi, azi, ci toate documentele care probează că ar fi nu doar vorbe-n vânt. Însă, probabil povestea le-a plăcut foarte mult, fiindcă dosarul a fost clasat.
Alo, JUSTIȚIA!
Din septembrie 2022, soluția de clasare se judecă și în ziua de azi, la Tribunalul Dolj. Magistrații au amânat de șase ori pronunțarea unei hotărâri. Un nou termen a fost stabilit pe 15 decembrie. Adică la o zi după ce universitarii vor merge în primul tur de vot pentru a-și desemna rectorul. Desigur, nu poate fi altceva decât o banală coincidență, care să întregească toată această frumoasă poveste despre ”Tradiție. Performanță. Viziune”.
Citește și: