Cine cercetează penal o ziaristă din Craiova și o constrânge să-și divulge sursele sub jurământ

Presa craioveană primește o nouă lovitură, de data asta din partea Securității, care încearcă, atât neoficial, cât și oficial, să afle cine sunt persoanele care oferă informații jurnaliștilor.

Astfel, vineri, 10 martie 2023, deja incomoda ziaristă Ana-Maria Gebăilă a fost informată de „Structura de securitate” a poliției că a primit în cercetare o plângere penală făcută împotriva ei pentru divulgare de informații secrete în articolele scrise de ea, infracțiune gravă pedepsită cu ani grei de temniță. Securiștii i-au spus că doresc să aibă o discuție pentru a le spune de unde a aflat informațiile publicate. În rândurile de mai jos vom arăta că Securitatea comunistă doljeană nu a murit și a început să ia măsuri totalitare față de un ziarist care este printre puținii din Craiova care nu răspunde la comenzile și pomenile politice ce i s-au promis.

Cu ce se ocupă un ziarist?

Rolul presei este arătat în legea supremă a statului. Legiuitorul constituțional a considerat că protejarea presei este o chestiune suficient de importantă pentru a fi trecută în Constituție.

Astfel, Constituția României nu spune doar că „nici o publicație nu poate fi suprimată”, că „cenzura de orice fel este interzisă” și că „libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații”, dar, la art. 31, spune că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit” și că „mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”.

De asemenea, legea supremă prevede și că „autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice”.

În baza acestor drepturi și protecții, ce nu pot fi îngrădite, jurnaliștii preiau și transmit comunicate de presă, investighează jurnalistic probleme ale comunității, iau interviuri persoanelor care au ceva de spus și își exprimă opinia cu privire la chestiuni de interes.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în repetate rânduri că art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului garantează nu numai fondul și conținutul informațiilor și ideilor, ci și mijloacele de transmitere a acestora. Presei i s-a acordat cel mai larg domeniu de protecție în jurisprudența Curții, inclusiv în ceea ce privește confidențialitatea surselor jurnalistice.

În dosarul Goodwin împotriva Regatului Unit, CEDO a explicat că „Protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile fundamentale ale libertății presei. […] Fără această protecție, sursele ar putea fi descurajate să ajute presa să informeze publicul despre chestiuni de interes public. În consecință, rolul vital de gardian public al presei ar putea fi subminat, iar capacitatea presei de a prezenta informații corecte şi demne de încredere ar putea fi afectată negativ”.

În dosarul Voskuil împotriva Olandei, reclamantului, care era jurnalist, i s-a refuzat dreptul de a nu divulga sursa pentru două articole pe care le scrisese pentru un ziar cu privire la o investigație penală în domeniul traficului de arme. El a fost reținut mai mult de două săptămâni în încercarea de a-l determina să divulge sursa. Curtea, constatând în special că interesul guvernului olandez de a cunoaște identitatea sursei reclamantului nu era suficient pentru a prima în fața interesului reclamantului de a păstra confidențialitatea, a reținut că a avut loc o încălcare a art. 10 din Convenție.

Înalta instanță europeană a înțeles să acorde această protecție presei, deoarece există state care au tendința de a aluneca pe panta corupției și lipsei de transparență, în scopul îmbogățirii pe nedrept a unor infractori sau scăparea de consecințele faptelor lor nelegale.

Acum două luni, ziarista Ana-Maria Gebăilă a publicat un comunicat de presă dat de Inspectoratul Județean de Poliție Dolj prin care oamenii legii comunicau că „o tânără în vârstă de 24 de ani a fost depistată de poliţişti în timp ce conducea un autoturism pe strada Brestei, din municipiul Craiova. Aceasta a fost testată cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv la consumul de metamfetamine. De asemenea, asupra tinerei a fost găsită o punguță transparentă în care se afla o substanță vegetală de culoare verde și două plicuri în care se afla o substanță pulverulentă de culoare albă, precum și o jumătate de țigară confecționată artizanal”.

Tânăra prinsă la volan sub influența metamfetaminelor, cu alte substanțe la ea, este copilul unui politician local, uns de primărie la conducerea unei bănoase regii a primăriei, unde, la propriu, se toacă frunze.

Această Regie Autonomă de Administrare a Domeniului Public si a Fondului Locativ Craiova (RAADPFL) a fost în atenția jurnalistei, prin articolul „RAADPFL Craiova se împrumută de aproape 550.000 de euro ca să cumpere bizoni și mașini second-hand și să fabrice brichete”. Presupuse ilegalități și afaceri cu cântec ale actualei și fostei conduceri ale acestei regii au făcut obiectul mai multor articole ale Anei-Maria Gebăilă:

• Un fost consilier local PSD și soția lui o acuză pe viceprimărița Rela Filip de abuzuri la RAADPFL Craiova
• Viceprimărița Rela Filip, dovedită că a mințit în legătură cu un document pentru Gloria Residence. ”Nu am știut! A fost o greșeală să nu verific!”
• N-a ieșit, iar Olguța recunoaște c-a greșit! Muncitorii RAADPFL Craiova au încercat să reconstruiască o fântână din anii 80, dar rezultatul a dezamăgit pe toată lumea
• Olguța Vasilescu anunță că dă drumul la reptile

Sursele noastre ne-au informat că, pentru a i se închide gura, jurnalistei i s-ar fi propus angajarea ca șefă a Poliției Locale a Municipiului (PLM) Craiova, structură aflată în subordinea primarului. Oferta a fost refuzată.

Drept urmare, la nivelul mafiei craiovene s-a găsit soluția activării securității, care să îi facă un dosărel penal pentru tupeul de a informa publicul craiovean.

Moștenirea securității

În numărul din noiembrie 1989 al periodicului „Securitatea” a fost publicat un articol, intitulat „Creșterea contribuției organelor de securitate în sprijinirea conducătorilor unităților socialiste pentru prevenirea scurgerii de date și informații nedestintate publicității”. Acest articol începe așa: „Conform tezelor și orientărilor de inestimabilă valoare teoretică ale secretarului general al PCR, comandantul nostru suprem, tovarașul Nicolae Ceaușescu, a acționat, pe un fond lărgit și cu mai multă fermitate, pentru aplicarea riguroasă a prevederilor pe linia scurgerii de informații nedestintate publicității prin mijloace de informare în masă (presă, radio, televiziune, simpozioane, expoziții)”.

Printre măsurile cu care se lăudau securiștii se număra creșterea rețelelor de informatori „care pot constitui canale de scurgere a informațiilor și surse”, blocarea accesului presei și reprelucrarea „redactorilor, ziariștilor, fotoreporterilor”.

Drept urmare, probabil „conform tezelor și orientărilor de inestimabilă valoare teoretică ale secretarului general al PCR, tovarășul Nicolae Ceaușescu”, ziarista Ana-Maria Gebăilă a fost contactată vineri, 10.03.2023, pe un ton prietenos, pentru o întâlnire neoficială de comisarul Constantin Veronica, din partea Structurii de securitate a IPJ Dolj, deoarece i s-ar fi făcut plângeri penale pentru niște articole publicate pe surse. Jurnalista a insistat să fie citată, iar comisarul a constatat și apreciat: „A, deci vreți să o facem oficial”. În urma precizării că trebuie oficial, ziarista a primit pe mail citația din partea Structurii de securitate.

Martor contra sine?

Cu toate că plângerea penală este împotriva Anei-Maria Gebăilă, ea a fost citată de securitate ca martor în propriul dosar. De ce? Pentru că, în conf. cu art. 114 din Codul de procedură penală, martorul este obligată să jure: „Jur că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”, sub sancțiunea săvârșirii de infracțiunea de mărturie mincinoasă. Sursele noastre ne-au informat că la nivelul organelor de parchet craiovene este practică foarte răspândită ca persoanele împotriva cărora s-a făcut plângere penală să fie citate inițial ca martor și amenințate cu pușcăria dacă nu spun adevărul judiciar dorit de anchetatori.

Așa s-a procedat și cu Ana-Maria Gebăilă, care a fost citată ieri ca martor împotriva sa:

Cu ocazia audierii, într-un imobil în care se află și SRI Dolj, securiștii i-au solicitat „martorei” Ana-Maria Gebăilă să spună cine este sursa informațiilor privind articolul referitor la tânăra ce a fost depistată drogată la volan și dacă ziarista discută cu oameni din poliție, cu toate că este cunoscut că are o vehime de 15 ani în presă, a fost acreditată de-a lungul timpului de inspectoratul de poliție și este printre câștigătorii unor concursuri de tras cu arma organizate de poliție.

Norocul Anei-Maria Gebăilă este că a avut inspirația de a veni însoțită de un avocat. Acesta, auzind întrebările adresate de securiști, le-a învederat că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului protejează sursele ziariștilor. Securiștii anchetatori au învederat că, într-adevăr, există dispoziții date de CEDO referitoare la sursele ziariștilor, dar că ea este audiată în calitate de martor și nu de ziarist, iar întrebările sunt dispuse explicit de procurorul Carmen Florea, care le-a dat în scris conținutul. Ziarista spune că a uitat care au fost împrejurările în care a redactat știrea. La fel cum în camerele de tortură ale securității din anii ’50 oficial nu era torturat nimeni si nu existau dovezi cu privire la abuzurile torționarilor, foarte important pentru caracterul oficial al audierii Anei Maria Gebăilă este și că anchetatorii nu au înregistrat audio-video mărturia, deși regulamentul de procedură le impune acest lucru.

Care era informația secretă ce a determinat atâtea abuzuri?

Informația secretă era identitatea tinerei care a fost prinsă drogată la volan.

Cu toate că în articolul „incriminator” nu a fost publicat numele acesteia, considerăm necesar ca acesta să fie totuși făcut public, deoarece o persoană prinsă drogată la volan poate schilodi sau omorî oameni cu mașina. Dar, prin plângerile și influența asupra organelor penale și de securitate, se pare că încearcă mai întâi să omoare presa. Numele ei este Clara Ilinca. Tatăl ei este Adinel Ionel Ilinca. Directorul general al RAADPFL Craiova.

Sursa informației – Profund în gât

Ca informație inedită, din sursele noastre am aflat cine a fost sursa Anei-Maria Gebăilă.

Numele lui este DeepThroat (aka ProfundÎnGât) și este aceeași persoană care, sub același pseudonim, în 1972 a dat ziariștilor Bob Woodward și Carl Bernstein informația că președintele Nixon al SUA dispusese amplasarea de microfoane în birourile adversarilor politici.

Cu alte cuvinte, dacă ProfundÎnGât este dorit de procurorii și securiștii doljleni, probabil dorința li se va împlini la aceeași distanță în timp când i s-a împlinit și lui Nixon.

Să nu uităm că ziarul la care lucrau Bob Woodward și Carl Bernstein a luat premiul Pulitzer pentru dezvăluirile din scandalul Watergate, unde sursa era (tot) ProfundÎnGât.

Bonus! Fotografii recente cu Ilinca Clara (tânăra prinsă de poliție drogată la volan) și tatăl său:

PS. Dragă Ana-Maria, ești pregătită pentru cătușe și plimbare în cușcă prin fața sediului regiei cumpărătoare de bizoni pe datorie?

Despre autor

Paul-Iulian Bîrlog

See author's posts